Tipuri de deseuri: Clasificare și management pentru raportare ESG

Clasificarea corectă a diverselor tipuri de deseuri nu mai este o simplă obligație operațională, ci un exercițiu strategic pentru orice companie care navighează complexitatea reglementărilor ESG (Environmental, Social, Governance). În contextul Directivei privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD), înțelegerea detaliată a fiecărui flux – de la deșeuri de ambalaje la cele periculoase – devine un avantaj competitiv. Așadar, cum transformi o obligație de conformitate într-un motor pentru eficiență și inovație?

Acest ghid este o resursă practică pentru a clarifica acest aspect. Explorăm cele mai comune tipuri de deseuri cu care se confruntă companiile, oferind definiții, exemple concrete și obligații legale. Conectăm managementul deșeurilor direct la obiective de business: reducerea riscurilor, optimizarea costurilor și consolidarea raportărilor de sustenabilitate.

Vedem constant la clienții noștri că progresul real în sustenabilitate începe cu date precise. Datele despre deșeuri nu sunt doar cifre într-un raport, ci stau la baza oricărei strategii de economie circulară și a calculului amprentei de carbon. Acest articol vă oferă instrumentele necesare pentru a clasifica, măsura și gestiona fluxurile de deșeuri într-un mod care generează valoare. Este momentul să abordăm managementul deșeurilor nu ca pe o problemă, ci ca pe o oportunitate.

1. Deșeuri periculoase

Deșeurile periculoase cuprind substanțe care prezintă riscuri pentru sănătatea umană și mediu. Se caracterizează prin proprietăți toxice, corozive sau inflamabile și includ materiale precum chimicale industriale, baterii uzate, deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) sau uleiuri uzate.

Reglementările UE impun manipularea și eliminarea specializată pentru aceste tipuri de deșeuri. Acestea au un impact direct asupra raportărilor de sustenabilitate. Conform CSRD (ESRS E5-2), companiile sunt obligate să divulge cantitățile de deșeuri periculoase generate și metodele de tratare. Aceste date contribuie, de asemenea, la calculul emisiilor din Scope 3.

Exemple de management al deșeurilor periculoase

• Producție chimică: Companii precum BASF implementează procese stricte pentru colectarea solvenților industriali.
• Industria electronică: Dell gestionează programe de reciclare pentru deșeurile electronice, asigurând recuperarea materialelor valoroase.
• Sectorul auto: Furnizorii auto au sisteme dedicate pentru managementul uleiului uzat, prevenind contaminarea.

Bune practici și pași de acțiune

Pentru a asigura conformitatea și a reduce riscurile, este esențială o abordare structurată:

1. Auditați fluxurile de deșeuri: Efectuați audituri regulate pentru a identifica, clasifica și cuantifica toate fluxurile de deșeuri periculoase.
2. Colaborați cu parteneri certificați: Asigurați-vă că toți partenerii responsabili de colectare și tratare sunt autorizați, ideal certificați ISO 14001.
3. Documentați lanțul de custodie: Păstrați o evidență completă, de la generare până la eliminarea finală. Această documentație este vitală pentru auditurile ESG. Gestionarea neconformă a acestor deșeuri poate conduce la diverse tipuri de poluare.

2. Deșeuri de ambalaje

Deșeurile de ambalaje includ toate materialele aruncate, precum folii de plastic, carton, sticlă și metal. Această categorie este un pilon central în tranziția către economia circulară și este supusă unor reglementări europene stricte, care vizează creșterea ratelor de reciclare.

Principiul responsabilității extinse a producătorului (EPR) stabilește ținte clare de reducere. Pentru raportările ESG, aceste tipuri de deșeuri sunt critice. Standardele ESRS E5 (Resurse și Economie Circulară) impun companiilor să divulge volumele de ambalaje introduse pe piață și ratele de reciclare. Aceste date sunt esențiale pentru alinierea la Taxonomia UE.

Exemple de management al deșeurilor de ambalaje

• Bunuri de larg consum: Nestlé s-a angajat ca 100% din ambalajele sale să fie reciclabile sau reutilizabile până în 2025.
• Retail: IKEA a realizat tranziția către ambalaje bazate pe carton, eliminând aproape complet materialele plastice.
• Băuturi: Coca-Cola investește masiv în utilizarea PET-ului reciclat (rPET) pentru sticlele sale, reducând dependența de resurse virgine.

Bune practici și pași de acțiune

Pentru a gestiona eficient deșeurile de ambalaje, companiile ar trebui să urmeze o abordare strategică:

1. Efectuați evaluări ale ciclului de viață (LCA): Comparați impactul utilizării materialelor virgine față de cele reciclate.
2. Colaborați cu organizații de transfer de responsabilitate (OTR): Parteneriatul cu OTR-uri simplifică colectarea datelor și asigură conformitatea legală.
3. Documentați și raportați precis: Înregistrați greutatea, tipul de material și procentul de reciclare pentru toate ambalajele, conform cerințelor ESRS E5. O clasificare corectă, folosind un cod deșeu menajer sau industrial adecvat, este esențială.

3. Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE / E-waste)

Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) cuprind toate echipamentele uzate care au funcționat pe bază de curent electric, de la computere la panouri de control industrial. Din cauza mixului de materiale valoroase (aur, cupru) și substanțe periculoase (plumb, mercur), managementul DEEE este o prioritate în economia circulară.

Directiva europeană WEEE impune ținte ambițioase de colectare. Sub CSRD (ESRS E5), companiile trebuie să divulge volumele de DEEE generate și ratele de recuperare. Aceste date sunt esențiale pentru a reflecta angajamentul față de managementul responsabil al resurselor.

Exemple de management al deșeurilor electronice

• Programe de reciclare în buclă închisă: Dell utilizează materiale plastice recuperate pentru a fabrica noi componente.
• Tehnologie avansată de dezasamblare: Apple folosește roboți pentru a dezasambla iPhone-uri, recuperând cu precizie materiale valoroase.
• Modele de business inovatoare: HP promovează modele de tip „device-as-a-service” (DaaS), prin care echipamentele sunt închiriate, nu vândute.

Bune practici și pași de acțiune

Pentru a gestiona eficient DEEE, companiile ar trebui să urmeze pași clari:

1. Implementați un sistem de management al activelor IT: Utilizați sisteme pentru a monitoriza ciclul de viață al fiecărui dispozitiv.
2. Selectați parteneri certificați: Colaborați exclusiv cu reciclatori conformi cu Directiva WEEE și certificați ISO 14001.
3. Asigurați ștergerea securizată a datelor: Aplicați standarde riguroase pentru ștergerea datelor înainte de reciclare.

4. Deșeuri organice/biodegradabile

Deșeurile organice includ resturi alimentare, deșeuri de grădină și alte materiale care se pot descompune natural. În UE, gestionarea acestor deșeuri este o prioritate, promovând compostarea pentru a reduce impactul asupra mediului. Colectarea separată devine obligatorie, evidențiind potențialul de decarbonizare prin evitarea emisiilor de metan.

Aceste tipuri de deșeuri sunt relevante pentru raportarea de sustenabilitate. Conform CSRD (ESRS E5-2), companiile trebuie să divulge cantitățile de deșeuri nepericuloase, cu accent pe ratele de deviere de la eliminare. Emisiile generate trebuie contabilizate în Scope 3. Transformarea acestor deșeuri în compost sau biogaz este o oportunitate de a crea valoare.

Exemple de management al deșeurilor organice

• Retail: Supermarketul britanic Waitrose a implementat programe de compostare direct în magazine.
• Producție alimentară: Unilever utilizează compostarea la nivel de fabrică pentru a transforma resturile organice în resurse.
• Management urban: Copenhaga folosește digestia anaerobă a deșeurilor organice pentru a alimenta rețeaua de termoficare.

Bune practici și pași de acțiune

Pentru a valorifica potențialul deșeurilor biodegradabile, urmați acești pași:

1. Implementați colectarea separată: Stabiliți sisteme clare de colectare pentru resturi alimentare și de grădină.
2. Măsurați și raportați performanța: Calculați anual ratele de deviere de la depozitare și emisiile de metan evitate.
3. Colaborați cu parteneri certificați: Asigurați-vă că instalațiile de compostare sau digestie anaerobă sunt certificate.

5. Deșeuri din construcții și demolări

Deșeurile din construcții și demolări (C&D) includ beton, cărămizi, lemn, metale și materiale izolatoare. Acestea reprezintă aproximativ 30% din totalul deșeurilor generate în UE, evidențiind o oportunitate majoră pentru economia circulară.

Regulamentul UE privind produsele pentru construcții stabilește obiective clare, cum ar fi o rată de recuperare de 70%. Pentru companiile din sector, gestionarea acestor tipuri de deșeuri este critică pentru raportarea ESG. Conform CSRD (ESRS E5-2), organizațiile trebuie să divulge cantitățile generate și ratele de recuperare. Aceste date influențează și calculul emisiilor din Scope 1 și 3.

Exemple de management al deșeurilor C&D

• Proiecte urbane circulare: Hub-ul pentru Clădiri Circulare din Amsterdam funcționează ca o piață pentru materiale recuperate.
• Deconstrucție vs. Demolare: Skanska implementează programe de deconstrucție care permit recuperarea selectivă a materialelor.
• Producători de materiale: Saint-Gobain utilizează sticlă reciclată pentru a fabrica produse izolatoare.

Bune practici și pași de acțiune

Pentru a optimiza gestionarea deșeurilor C&D, urmați acești pași:

1. Efectuați audituri pre-demolare: Identificați și catalogați materialele reutilizabile și reciclabile.
2. Prioritizați deconstrucția: Alegeți deconstrucția în detrimentul demolării pentru a maximiza recuperarea materialelor.
3. Segregați fluxurile la sursă: Organizați pe șantier puncte de colectare separate pentru beton, metale și lemn.
4. Documentați ratele de recuperare: Monitorizați procentul de materiale recuperate pentru raportarea ESRS E5.

6. Deșeuri din plastic

Deșeurile din plastic includ o gamă largă de materiale, de la ambalaje de unică folosință la microplastice. Gestionarea lor este o prioritate globală, reflectată în reglementări stricte precum Directiva UE privind materialele plastice de unică folosință (SUP), care impune ținte de colectare de 90% pentru sticlele de băuturi până în 2029.

Aceste tipuri de deșeuri sunt o sursă importantă de emisii din Scope 3. Pentru raportarea conform CSRD (ESRS E5-4), companiile trebuie să divulge informații despre utilizarea plasticului și ratele de reciclare. Inițiativele care promovează economia circulară a plasticului sunt un indicator de performanță ESG esențial.

Exemple de management al deșeurilor din plastic

• Industria băuturilor: Coca-Cola European Partners s-a angajat să utilizeze 25% rPET (PET reciclat) în ambalaje.
• Modă și sport: Programul Adidas „Parley for the Oceans” recuperează plasticul de pe plaje și îl transformă în încălțăminte.
• Inovație în materiale: NatureWorks dezvoltă biopolimeri ca alternativă bio-bazată la plasticul convențional.

Bune practici și pași de acțiune

Pentru a gestiona eficient deșeurile din plastic, se recomandă:

1. Evaluați amprenta de plastic: Analizați întregul lanț valoric pentru a identifica sursele de plastic.
2. Stabiliți obiective de reducere: Setați ținte clare pentru reducerea utilizării plasticului virgin și creșterea conținutului reciclat.
3. Implementați sisteme circulare: Dezvoltați sau participați la sisteme de preluare și reumplere.
4. Colaborați cu parteneri acreditați: Lucrați cu reciclatori certificați pentru a asigura trasabilitatea.
5. Comunicați transparent: Raportați ratele de colectare și procentul de reciclare, evitând riscurile de greenwashing.

7. Deșeuri din procese industriale și subproduse

Deșeurile din procese industriale includ materiale precum zgura, cenușa, nămolurile și catalizatorii uzați. Acest flux oferă oportunități semnificative pentru economia circulară prin recuperarea materialelor și valorificarea energetică.

Legislația UE impune strategii de minimizare pentru aceste tipuri de deșeuri. În contextul raportării CSRD (ESRS E5), companiile trebuie să raporteze volumele de deșeuri generate și ratele de deviere de la eliminare. Aceste date sunt esențiale și pentru calculul emisiilor Scope 1 și Scope 3.

Exemple de management al deșeurilor din procese industriale

• Industria siderurgică: ArcelorMittal valorifică zgura ca agregat pentru drumuri, transformând un deșeu într-o resursă.
• Producția de ciment: Lafarge utilizează cenușa zburătoare în amestecurile de ciment, reducând amprenta de carbon.
• Sectorul chimic: Dow Chemical implementează sisteme de recuperare pentru solvenți, reintroducându-i în producție.

Bune practici și pași de acțiune

Pentru o gestionare eficientă, se recomandă o abordare sistematică:

1. Caracterizați fluxurile de deșeuri: Efectuați studii pentru a înțelege compoziția și potențialul de a deveni materie primă secundară.
2. Identificați oportunități de simbioză industrială: Mapați fluxurile de subproduse și căutați utilizatori interni sau externi.
3. Documentați ierarhia deșeurilor: Urmăriți implementarea ierarhiei deșeurilor (prevenire > reutilizare > reciclare). Această documentație este crucială pentru raportările ESRS E5 și influențează standardele de emisii, precum cele abordate în contextul normei de poluare Euro 4.

8. Deșeuri agricole și biomasă

Deșeurile agricole includ reziduuri din culturi (paie), gunoi de grajd și subproduse din procesarea alimentelor. Aceste tipuri de deșeuri oferă oportunități valoroase pentru producerea de energie regenerabilă și amendarea solului prin digestie anaerobă sau compostare.

Strategia UE privind bioeconomia poziționează deșeurile agricole ca o resursă esențială. Pentru producătorii din industria alimentară, gestionarea acestor deșeuri este critică pentru decarbonizarea emisiilor din Scope 3. Raportarea gestionării acestor fluxuri este relevantă conform ESRS E1 și E5.

Exemple de management al deșeurilor agricole

• Cooperative agricole: Rețelele din Danemarca agreghează gunoiul de grajd pentru a opera instalații de biogaz la scară largă.
• Procesare alimentară: Companii precum Nestlé implementează programe pentru recuperarea tescovinei de fructe.
• Bioenergie: AVEBIOM, asociația spaniolă pentru biomasă, sprijină proiecte care transformă paiele în energie.

Bune practici și pași de acțiune

O abordare strategică este necesară pentru a valorifica potențialul acestor materiale:

1. Auditați lanțul de aprovizionare: Realizați un audit complet al deșeurilor agricole generate pentru a cuantifica volumele.
2. Investiți în tehnologii de valorificare: Analizați fezabilitatea investiției în digestoare anaerobe la fața locului.
3. Integrați în practici regenerative: Utilizați compostul sau digestatul rezultat ca amendamente pentru sol.

9. Deșeuri textile și din modă

Deșeurile textile reprezintă o provocare majoră, incluzând haine uzate și resturi din producție. Anual, în UE se generează aproximativ 12 milioane de tone de astfel de deșeuri. Creșterea modelului "fast fashion" a intensificat această problemă, transformând managementul acestor tipuri de deșeuri într-o prioritate.

Reglementările viitoare, precum Pașaportul Digital de Produs (DPP) și schemele de Răspundere Extinsă a Producătorului (EPR), vor impune colectarea și recuperarea fibrelor. Pentru companiile din modă, raportarea conform CSRD (ESRS E5-2) devine esențială, solicitând date despre compoziția materialelor și ratele de reciclare.

Exemple de management al deșeurilor textile

• Retaileri globali: H&M implementează programe de colectare în magazine, iar Inditex investește în infrastructură de sortare.
• Branduri sustenabile: Patagonia, prin programul Worn Wear, încurajează reparația și reciclarea în buclă închisă.
• Inovatori în reciclare: Renewcell a dezvoltat tehnologia Circulose®, care transformă deșeurile din bumbac în fibre noi.

Bune practici și pași de acțiune

O strategie eficientă pentru gestionarea deșeurilor textile include:

1. Implementați transparența în lanțul de aprovizionare: Urmăriți și documentați compoziția materialelor și sursa fibrelor.
2. Adoptați principiile de ecodesign: Proiectați produse pentru durabilitate, reparabilitate și modularitate.
3. Stabiliți programe de preluare (take-back): Lansați inițiative de colectare și colaborați cu parteneri certificați pentru reciclare.

10. Nămoluri de la tratarea apelor uzate

Nămolurile din tratarea apelor uzate reprezintă materialul rezidual rezultat din procesele de epurare. Acestea concentrează poluanții, conținând materie organică, nutrienți (azot, fosfor), dar și contaminanți precum metale grele sau PFAS. Gestionarea corectă a acestor tipuri de deșeuri este esențială.

Reglementările europene impun restricții clare privind tratarea și utilizarea lor. Pentru companiile cu un consum intensiv de apă, managementul nămolului este o componentă critică a raportării ESG. Conform ESRS E5-2, datele despre cantitatea generată și metodele de tratare sunt obligatorii și influențează calculul emisiilor Scope 1 și 3.

Exemple de management al nămolurilor de epurare

• Recuperarea energiei: În Copenhaga, incinerarea nămolurilor este integrată în sistemul de termoficare.
• Recuperarea nutrienților: Veolia, prin tehnologia Ostara, recuperează fosforul din nămol sub formă de îngrășământ.
• Tehnologii avansate: Suez dezvoltă proiecte pilot pentru tratarea nămolurilor contaminate cu PFAS.

Bune practici și pași de acțiune

O abordare strategică este necesară pentru a minimiza riscurile:

1. Caracterizați nămolul: Realizați analize anuale pentru a determina compoziția (metale grele, PFAS).
2. Optimizați calea de tratare: Alegeți metoda optimă: aplicare pe teren agricol (dacă este conform), compostare sau incinerare.
3. Evaluați partenerii: Asigurați-vă că operatorii de tratare dețin autorizațiile necesare și pot oferi documentație completă.

Comparație: 10 tipuri de deșeuri

Pașii următori: Cum transformăm datele despre deșeuri în performanță

Recunoașterea și clasificarea diverselor tipuri de deșeuri reprezintă fundația oricărei strategii de sustenabilitate. Fiecare categorie vine cu provocări și obligații legale specifice. Însă simpla identificare nu este suficientă pentru a satisface cerințele CSRD sau pentru a construi un model de business rezilient. Adevărata valoare apare când transformăm cunoașterea într-un proces structurat de management.

Trecerea de la teorie la practică implică integrarea datelor în deciziile de business. Datele precise despre volume, costuri de gestionare și emisiile GHG asociate (Scope 1, 2 și în special Scope 3) devin indicatori de performanță. Ele oferă o imagine clară asupra ineficiențelor, riscurilor din lanțul de aprovizionare și oportunităților de inovare.

De la conformitate la avantaj competitiv

Mulți manageri percep încă managementul deșeurilor ca pe un centru de cost. Această perspectivă este depășită. Într-o economie unde investitorii și clienții examinează performanța non-financiară, un management proactiv al deșeurilor devine o sursă de avantaj competitiv.

Beneficiile concrete includ:

• Optimizarea costurilor: Identificarea punctelor de generare a deșeurilor deschide calea către reducerea consumului de materii prime.
• Reducerea riscurilor: O clasificare corectă, în special a deșeurilor periculoase, previne sancțiunile legale și riscurile reputaționale.
• Îmbunătățirea reputației: Transparența în raportarea datelor despre deșeuri, conform standardelor ESRS E5, consolidează încrederea stakeholderilor.

Acțiuni concrete pentru implementare

Pentru a transforma datele în performanță, companiile trebuie să urmeze o serie de pași strategici. Acest proces trebuie abordat metodic, cu responsabilități clare.

Planul de acțiune recomandat:

1. Realizați un audit intern al deșeurilor: Măsurați fizic fiecare tip de deșeu. Documentați sursele și rutele actuale de eliminare.
2. Centralizați colectarea datelor: Implementați un sistem pentru a colecta lunar date despre volum, tip, cost și metodă de tratare.
3. Calculați amprenta de carbon asociată: Folosiți factori de emisie pentru a calcula emisiile GHG, obligatorii pentru raportarea Scope 3 (Categoria 5).
4. Stabiliți ținte de reducere: Definiți obiective clare și realiste, precum: "Reducerea deșeurilor trimise la depozitare cu 20% în următorii trei ani".

Care este cea mai mare provocare în urmărirea acestor tipuri de deșeuri în organizația dumneavoastră? Fie că este vorba de complexitatea lanțului de aprovizionare sau de resurse interne limitate, un partener specializat poate accelera procesul. Managementul deșeurilor nu este un cost, ci o investiție în reziliență și eficiență.

Sunteți pregătiți să transformați complexitatea gestionării deșeurilor într-o oportunitate de business? Echipa ECONOS 🌱 vă ajută să implementați sisteme pentru colectarea, analiza și raportarea datelor despre deșeuri, aliniate cu cerințele CSRD. Noi combinăm consultanța cu trainingul practic, pentru a construi capabilități interne durabile.

Explorați soluțiile noastre și aflați cum puteți obține date auditabile pentru raportarea de sustenabilitate pe ECONOS 🌱.