Ghid practic despre surse de poluare pentru companii

Descoperiți principalele surse de poluare (aer, apă, sol) și cum să le gestionați pentru raportarea ESG conform CSRD/ESRS. Un ghid esențial pentru lideri.

Scris de

Luana Copaci

Feb 5, 2026

Ghid practic despre surse de poluare pentru companii
Cuprins

Identificarea corectă a surselor de poluare este un exercițiu strategic, nu doar o bifă pe o listă de conformitate. Pentru o companie, înțelegerea impactului asupra aerului, apei și solului a devenit la fel de importantă ca monitorizarea costurilor operaționale. Este un pas esențial pentru a gestiona riscurile, a optimiza operațiunile și a rămâne competitiv în fața noilor cerințe ESG (Environmental, Social, and Governance).

De la obligație la oportunitate strategică

Poluarea poate proveni din surse naturale (ex: erupții vulcanice), dar și din activități umane – cunoscute ca surse antropice. În context de business și raportare ESG, ne concentrăm exclusiv pe a doua categorie, deoarece acestea se află sub controlul direct sau indirect al companiei.

Acest proces seamănă cu un audit financiar, dar aplicat mediului. Așa cum un director financiar urmărește fiecare cost pentru a asigura sănătatea economică, un lider responsabil trebuie să monitorizeze fiecare sursă de poluare pentru a garanta reziliența afacerii pe termen lung.

Impactul direct asupra afacerii

Gestionarea proactivă a acestor surse aduce beneficii operaționale clare. De la reducerea costurilor prin eficiență energetică, până la consolidarea încrederii partenerilor de afaceri, o strategie de mediu solidă deschide noi oportunități.

Noi reglementări, precum Directiva privind Raportarea de Sustabilitate Corporativă (CSRD), transformă această monitorizare într-o condiție de bază. Băncile, investitorii și clienții mari evaluează performanța de mediu pentru a decide cu cine colaborează, făcând din managementul poluării un factor cheie pentru acces la finanțare și contracte strategice.

Un exemplu concret este poluarea aerului cu particule fine. Deși o asociem adesea cu industria grea, surse aparent minore, precum sistemele de încălzire individuale, contribuie semnificativ. În România, acestea sunt o cauză majoră a poluării cu particule fine PM2.5, ducând la un nivel mediu anual de 16 µg/m³, mult peste limita de 5 µg/m³ recomandată de OMS.

Mai mult decât emisii de carbon

Deși emisiile de gaze cu efect de seră (GES) sunt în centrul atenției, imaginea completă include mult mai mult. Vom explora diverse tipuri de poluare, de la deversările în apă și contaminarea solului, la impactul fonic și luminos. Fiecare dintre acestea reprezintă un risc operațional și reputațional care trebuie înțeles și gestionat.

Pentru a clarifica lucrurile, iată o clasificare rapidă a principalelor tipuri de poluare și unde le poți găsi în activitatea de zi cu zi a unei afaceri.

Clasificarea rapidă a surselor de poluare în afaceri

Tipul de PoluareSurse Comune în BusinessExemple de Poluanți
Poluarea AeruluiCazane, centrale termice, flota auto, procese industrialeDioxid de carbon (CO₂), oxizi de azot (NOx), particule fine (PM2.5)
Poluarea ApeiDeversări de ape uzate, scurgeri accidentale, agriculturăMetale grele, pesticide, nitrați, microplastice
Poluarea SoluluiDepozitare neconformă de deșeuri, scurgeri de chimicaleHidrocarburi, solvenți, îngrășăminte chimice
Poluarea FonicăUtilaje de construcții, fabrici, sisteme de ventilațieZgomot industrial peste limitele legale
Poluarea LuminoasăIluminat exterior excesiv, panouri publicitare luminoaseLumină artificială care afectează ecosistemele nocturne
Poluarea ChimicăUtilizarea și depozitarea substanțelor periculoaseCompuși organici volatili (COV), substanțe toxice

Acest tabel este un punct de plecare. Fiecare afacere are particularitățile ei, dar structura ajută la identificarea rapidă a zonelor de risc.

Obiectivul final nu este raportarea perfectă, ci progresul operațional continuu. O inventariere onestă a surselor de poluare este primul pas către o afacere mai eficientă, mai rezilientă și mai bine pregătită pentru viitor.

Acest ghid este conceput pentru a oferi un cadru practic liderilor de afaceri. Vrem să arătăm cum transformarea datelor de mediu în decizii strategice poate construi un avantaj competitiv durabil.

Identificarea emisiilor GHG pe Scope 1, 2 și 3

Pentru a gestiona o sursă de poluare, primul pas este măsurarea corectă. În contextul schimbărilor climatice și raportării de sustenabilitate, limbajul comun pentru măsurarea impactului este cel al emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG), împărțite pe trei niveluri: Scope 1, Scope 2 și Scope 3.

Această clasificare, stabilită prin GHG Protocol, nu este un exercițiu birocratic. Este un instrument strategic care ajută orice companie să vadă clar de unde provine impactul său climatic, de la activitățile controlate direct până la cele ascunse în întregul lanț valoric.

Diagrama de mai jos ilustrează ierarhia surselor de poluare, de la cele globale, la cele provocate de om (antropice) și cele naturale.

Diagramă vizuală a poluării, arătând surse generale, antropice (fabrici) și naturale (vulcani).

În business, ne concentrăm pe sursele antropice, cum sunt cele industriale, deoarece pe acestea le putem controla și, în final, reduce.

Ce sunt emisiile Scope 1

Scope 1 reprezintă emisiile directe. Mai simplu, sunt gazele cu efect de seră eliberate direct din surse pe care compania le deține sau le controlează. Acestea sunt cele mai vizibile și, de regulă, cel mai ușor de măsurat.

Gândiți-vă la ele ca la amprenta directă a sediului și operațiunilor.

  • Arderea combustibililor fosili: Emisiile de la centrala termică a clădirii, cuptoare industriale sau orice echipament care funcționează cu gaz natural, motorină sau păcură.

  • Flota auto a companiei: Poluarea generată de mașinile, dubele sau camioanele din proprietatea firmei.

  • Emisii fugitive: Scurgerile neintenționate, de exemplu, de la agenții frigorifici din sistemele de aer condiționat sau din anumite procese industriale.

Partea bună este că datele pentru calculul Scope 1 sunt, de cele mai multe ori, deja la îndemână, în facturile de combustibil sau în registrele de mentenanță.

Înțelegerea emisiilor Scope 2

Scope 2 acoperă emisiile indirecte care rezultă din producția energiei pe care compania o cumpără și o consumă, fie că vorbim de electricitate, abur sau agent termic. Deși poluarea nu are loc în locația companiei, ea este o consecință directă a consumului său.

O analogie simplă ajută: dacă Scope 1 este fumul de la centrala proprie pe gaz, Scope 2 este fumul de la termocentrala care produce curentul electric utilizat. Compania este responsabilă pentru cererea care generează acea poluare.

Calcularea emisiilor Scope 2 este, de asemenea, un proces relativ direct, bazat în principal pe facturile de la furnizorii de electricitate și energie termică.

De ce Scope 3 este, de fapt, esențial

Scope 3 cuprinde toate celelalte emisii indirecte care apar în lanțul valoric al companiei, atât în amonte (la furnizori), cât și în aval (la clienți, după vânzarea produsului). Aici se ascunde, de obicei, cea mai mare parte a amprentei de carbon, uneori chiar și peste 80% din totalul emisiilor.

Aceste surse sunt mai greu de urmărit, dar sunt critice pentru a avea o imagine completă a riscurilor și oportunităților.

Un exemplu relevant este transportul. În România, traficul rutier este una dintre sursele majore de poluare a aerului, în special în orașe ca București, unde mașinile sunt responsabile pentru circa 60% din emisiile de oxizi de azot (NOx). Află mai multe despre impactul traficului în zonele urbane din România și alinierea la standardul GHG Protocol.

Câteva categorii comune de emisii Scope 3:

  • Bunurile și serviciile achiziționate

  • Transportul și distribuția (atât pentru materii prime, cât și pentru produsele finite)

  • Călătoriile de afaceri

  • Deșeurile generate în operațiuni

  • Utilizarea produselor vândute

  • Investițiile companiei

Gestionarea Scope 3 nu mai este doar o chestiune de conformitate cu standarde precum CSRD. A devenit un exercițiu de reziliență operațională și un punct central în discuțiile cu băncile, investitorii și clienții mari, care cer evaluări EcoVadis sau CDP. O înțelegere clară a Scope 3 scoate la lumină dependențe și riscuri ascunse în lanțul de aprovizionare.


Pentru a clarifica și mai bine aceste concepte, tabelul de mai jos oferă exemple concrete care te pot ajuta să identifici sursele de emisii din propria companie, indiferent dacă activezi în producție sau în servicii.

Exemple de surse de emisii pe Scope 1, 2 și 3

ScopeDescriereExemple Concrete (Industria de Producție)Exemple Concrete (Servicii/IT)
Scope 1Emisii directe, de la surse deținute/controlate- Arderea gazului în cuptoare industriale
- Emisii de la flota de camioane proprii
- Scurgeri de la echipamente de răcire
- Arderea gazului în centrala termică a clădirii de birouri
- Emisii de la mașinile deținute de companie
- Utilizarea generatoarelor de rezervă
Scope 2Emisii indirecte, din energia cumpărată- Consumul de energie electrică de la rețea pentru utilaje
- Consumul de abur sau agent termic de la un furnizor extern
- Consumul de energie electrică pentru servere, laptopuri și iluminat
- Încălzirea/răcirea spațiilor de birouri cu energie din rețea
Scope 3Alte emisii indirecte, din lanțul valoric- Transportul materiilor prime de la furnizori
- Emisiile generate de producția oțelului sau plasticului achiziționat
- Deșeurile trimise la groapa de gunoi
- Utilizarea produsului final de către client
- Emisiile de la centrele de date (cloud services - AWS, Azure)
- Călătoriile de afaceri (zboruri, hoteluri)
- Achiziția de laptopuri și alte echipamente IT
- Naveta angajaților la birou

Tabelul arată clar că, în timp ce o firmă de producție are emisii Scope 1 semnificative, o companie de IT va avea majoritatea emisiilor în Scope 2 (consumul serverelor) și, mai ales, în Scope 3 (lanțul de aprovizionare pentru hardware, călătorii). Identificarea corectă a acestor surse este primul pas spre un plan de reducere eficient.

Sursele de poluare specifice sectoarelor cheie din România

Pentru o perspectivă practică, este esențial să vedem cum se manifestă diferitele surse de poluare în principalele sectoare economice din România. Fiecare industrie are o amprentă unică. Înțelegerea acestor particularități permite prioritizarea eforturilor și identificarea riscurilor specifice, conform cerințelor Standardelor Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS).

Această abordare sectorială clarifică legătura dintre activitatea zilnică și impactul asupra mediului.

Ilustrație cu șase sectoare economice: agricultură, fabrici, industrie, construcții, transport și logistică, și IT&C.

Agricultură și Zootehnie

Sectorul agricol este vital pentru economia României, dar aduce provocări de mediu specifice. Principalele surse de poluare nu sunt întotdeauna cele evidente.

O problemă serioasă este poluarea solului și a apelor subterane cu nitrați. Utilizarea intensivă a îngrășămintelor chimice și managementul dejecțiilor animale duc la infiltrarea acestor compuși în pânza freatică. Consumul de apă contaminată cu nitrați reprezintă un risc pentru sănătatea publică, în special pentru copii.

În plus, zootehnia, în special creșterea bovinelor, este o sursă majoră de emisii de metan (CH₄), un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Aceste emisii sunt clasificate drept Scope 1 și sunt un punct-cheie în calculul amprentei de carbon a oricărei ferme.

Industrie și Producție

În sectorul industrial, sursele de poluare sunt diverse și acoperă toate cele trei Scope-uri. Consumul ridicat de energie este, de obicei, principalul contribuitor la amprenta de carbon.

  • Consumul energetic (Scope 2): Electricitatea folosită pentru a alimenta utilajele și a ilumina halele de producție este o sursă indirectă majoră de emisii. Tranziția către surse de energie regenerabilă este o soluție directă pentru a reduce acest impact.

  • Procese industriale (Scope 1): Multe procese de fabricație, cum ar fi producția de ciment sau prelucrarea metalelor, eliberează gaze cu efect de seră direct în atmosferă.

  • Managementul deșeurilor (Scope 3): Deșeurile generate în urma producției, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot polua solul și apa. Mai multe informații despre abordarea acestei provocări se găsesc în ghidul nostru despre tipuri de deșeuri și managementul lor.

Construcții

Sectorul construcțiilor are un impact semnificativ, atât în faza de execuție, cât și pe durata de viață a clădirilor. Aici vorbim de praf, zgomot și, desigur, deșeuri.

Generarea de praf și particule fine (PM10 și PM2.5) în timpul demolărilor și lucrărilor de terasament afectează calitatea aerului în zonele urbane. În plus, poluarea fonică produsă de utilajele grele poate avea un impact negativ asupra comunităților locale și a biodiversității.

Un alt aspect critic este gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, care reprezintă unul dintre cele mai mari fluxuri de deșeuri din Europa.

Transport și Logistică

Pentru companiile din acest sector, dar și pentru cele care depind de servicii logistice, emisiile din transport sunt o componentă centrală a amprentei de mediu.

Flotele auto deținute de companie generează emisii Scope 1, care provin direct din arderea combustibililor. Optimizarea rutelor, mentenanța vehiculelor și trecerea la mașini electrice sau hibride sunt strategii eficiente pentru a reduce acest impact.

Pe de altă parte, logistica externalizată – transportul realizat de terți – intră în categoria de emisii Scope 3. Monitorizarea lor este mai complexă, dar esențială pentru o imagine completă, reflectând riscuri și oportunități în lanțul de aprovizionare.

IT și Comunicații

Deși adesea perceput ca un sector "curat", IT&C are o amprentă de mediu considerabilă, chiar dacă mai puțin vizibilă. Aici, sursele de poluare sunt în mare parte indirecte.

  • Consumul de energie al centrelor de date (Scope 2): Serverele care stochează datele și rulează aplicațiile cloud consumă cantități enorme de electricitate, atât pentru funcționare, cât și pentru răcire. Alegerea unui furnizor de cloud care folosește energie regenerabilă poate reduce drastic acest impact.

  • Ciclul de viață al echipamentelor (Scope 3): Producția, transportul și eliminarea la finalul vieții a laptopurilor, serverelor și telefoanelor generează emisii semnificative și deșeuri electronice (e-waste). O politică de achiziții sustenabile și de prelungire a duratei de viață a echipamentelor este esențială.

Înțelegerea acestor nuanțe sectoriale este primul pas pentru a transforma obligațiile de raportare într-o strategie de business inteligentă, care reduce costurile, minimizează riscurile și consolidează reziliența pe termen lung.

Poluarea apei, solului și alte forme de impact

O strategie de sustenabilitate solidă privește dincolo de emisii. Imaginea completă a impactului unei companii trebuie să includă modul în care activitățile sale afectează apa, solul și mediul senzorial al comunităților. Aceste surse de poluare, deși uneori mai puțin vizibile, ascund riscuri operaționale, financiare și reputaționale semnificative.

Înțelegerea acestor factori este esențială pentru o analiză de dublă materialitate corectă, conform standardelor ESRS. Aceasta înseamnă evaluarea nu doar a modului în care compania afectează mediul, ci și a modului în care problemele de mediu, cum ar fi deficitul de apă, pot afecta performanța financiară a afacerii.

Ilustrație a unui râu, secțiune de sol cu scurgere de apă și echipamente de monitorizare.

Surse de poluare a apei

Calitatea apei a devenit o problemă critică, iar activitățile industriale și agricole sunt printre principalii contribuitori. Orice companie care utilizează, deversează sau influențează calitatea apelor trebuie să monitorizeze cu atenție aceste surse de impact.

  • Deversări industriale: Fabricile din sectoare precum cel chimic, textil sau metalurgic pot elibera ape uzate care conțin metale grele, solvenți sau alți compuși toxici. Chiar și cu stații de epurare, riscul scurgerilor accidentale sau al unei tratări incomplete este mereu prezent.

  • Scurgeri din agricultură: Utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor contaminează apele de suprafață și subterane cu nitrați și fosfați. Aceste substanțe provoacă eutrofizarea ("înflorirea algelor"), un fenomen care sufocă viața acvatică.

Cercetările arată că poluarea cu nitrați din agricultură și fose septice neconforme este o problemă gravă în multe zone rurale. Consumul de apă contaminată poate avea efecte severe asupra sănătății, în special la copii, unde poate cauza afecțiuni precum methemoglobinemia ("boala albastră a sugarului").

  • Poluarea cu microplastice: Industria textilă, prin spălarea fibrelor sintetice, și cea a bunurilor de larg consum, prin degradarea ambalajelor, sunt surse majore de microplastice. Aceste particule minuscule ajung în râuri și mări, pătrund în lanțul trofic și reprezintă un risc emergent cu implicații pe termen lung încă neînțelese pe deplin.

Surse de poluare a solului

Solul este o resursă finită, iar contaminarea sa poate distruge productivitatea agricolă și amenința sănătatea umană pentru generații. Companiile trebuie să fie atente la managementul deșeurilor și substanțelor chimice.

Unul dintre principalii factori este managementul defectuos al deșeurilor. Când deșeurile industriale sau cele din construcții sunt depozitate neconform, substanțe toxice (levigat) se scurg în sol și, de acolo, în pânza freatică.

La fel de periculoase sunt scurgerile accidentale de hidrocarburi de la stațiile de alimentare, rezervoarele de stocare sau utilajele grele. Acestea reprezintă o sursă comună de poluare a solului, care necesită operațiuni de decontaminare costisitoare.

Impactul fonic și luminos

Poluarea nu este întotdeauna chimică. Formele de poluare senzorială, precum zgomotul și lumina excesivă, sunt adesea ignorate, deși impactul lor asupra biodiversității și calității vieții din comunitățile locale este real.

1. Poluarea fonică

Zgomotul produs de șantiere, operațiuni industriale sau hub-uri logistice, mai ales pe timp de noapte, poate perturba habitatele faunei sălbatice și poate cauza stres și tulburări de somn pentru oameni.

2. Poluarea luminoasă

Iluminatul exterior excesiv sau prost direcționat de la fabrici, depozite sau spații comerciale poate perturba ciclurile naturale ale animalelor nocturne, afectându-le comportamentul de hrănire și reproducere. Acest tip de poluare este deosebit de relevant pentru companiile aflate în apropierea zonelor naturale protejate.

Conștientizarea acestor surse variate de poluare este primul pas. O abordare completă a sustenabilității, care ia în calcul impactul asupra apei, solului, biodiversității și comunităților, nu doar că asigură conformitatea, ci construiește o afacere mai rezilientă și mai respectată.

Cum măsori și reduci poluarea în mod eficient

Identificarea surselor de poluare este doar începutul. Valoarea reală pentru o companie apare atunci când aceste informații se transformă într-un plan de acțiune concret, care nu doar reduce impactul asupra mediului, ci și optimizează operațiunile. Scopul este progresul măsurabil, nu doar bifarea unor cerințe de conformitate.

Procesul, împărțit în două etape clare: inventariere și reducere devine mult mai gestionabil.

Primul pas: inventarierea emisiilor și a impactului

Înainte de a reduce, trebuie să știi de unde pleci. Aici intervine inventarierea datelor, un proces care, de multe ori, relevă că majoritatea informațiilor necesare există deja. Nu trebuie să începi de la zero.

Punctul de plecare este colectarea datelor existente.

  • Facturile de utilități: Oferă date precise despre consumul de electricitate și gaze naturale, esențiale pentru calculul emisiilor Scope 1 și Scope 2.

  • Consumul de combustibil: Registrele de alimentare pentru flota auto proprie sunt o sursă directă pentru emisiile Scope 1.

  • Date de la furnizori: Informațiile despre transportul mărfurilor, achiziția de materii prime sau gestionarea deșeurilor ajută la estimarea emisiilor Scope 3.

Abordarea noastră combină livrarea de proiecte cu trainingul, astfel încât echipele interne să devină autonome. Scopul este să construim capabilitate internă, nu dependență de consultanți externi.

Odată colectate, datele trebuie organizate și analizate pentru a identifica zonele cu cel mai mare impact și pentru a stabili prioritățile strategice. Pentru detalii, puteți consulta ghidul nostru despre cum se desfășoară un audit de mediu.

Strategii concrete de reducere a poluării

Cu o imagine clară a impactului, puteți implementa strategii de reducere. Aceste măsuri aduc beneficii directe afacerii, de la economii la facturi până la o reziliență operațională crescută.

1. Implementarea măsurilor de eficiență energetică

Aceasta este, de obicei, cea mai rapidă cale către reduceri de costuri și emisii. Investițiile în iluminat LED, modernizarea sistemelor de încălzire și răcire (HVAC) sau izolarea termică a clădirilor au un randament rapid și un impact direct asupra emisiilor Scope 1 și 2.

2. Tranziția către energie regenerabilă

Pentru a reduce emisiile Scope 2, cea mai eficientă metodă este trecerea la surse de energie curată. Acest lucru se poate face prin instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirile proprii sau prin încheierea unor contracte de achiziție de energie (PPA) direct de la producători de energie verde.

3. Optimizarea transportului și a logisticii

Pentru companiile cu flote auto mari sau lanțuri de aprovizionare complexe, optimizarea rutelor poate reduce semnificativ consumul de combustibil și emisiile Scope 1 și 3. Pe termen lung, tranziția treptată către vehicule electrice sau hibride este o soluție din ce în ce mai viabilă.

4. Promovarea economiei circulare

Reducerea cantității de deșeuri trimise la groapa de gunoi nu doar scade costurile de gestionare, ci micșorează și emisiile de metan. Implementarea programelor de reciclare, reutilizarea materialelor și colaborarea cu furnizori care adoptă principii circulare sunt pași esențiali.

Fiecare dintre aceste acțiuni contribuie la îmbunătățirea ratingurilor ESG, crescând atractivitatea companiei în fața investitorilor și a partenerilor de afaceri. Măsurarea și reducerea poluării sunt piloni centrali ai unei strategii de business inteligente.

Cum transformi conformitatea într-un avantaj competitiv

Gestionarea riguroasă a surselor de poluare nu mai este o simplă obligație. A devenit o oportunitate strategică, esențială pentru orice afacere care dorește să fie rezilientă, respectată și pregătită pentru viitor.

Înțelegerea detaliată a impactului, de la emisiile directe de carbon la calitatea apei deversate, este piatra de temelie a acestei transformări.

De la risc la valoare adăugată

Deși reglementări precum Directiva CSRD pot părea copleșitoare, o abordare axată pe progres face procesul mult mai ușor de gestionat. Fiecare pas, de la inventarierea emisiilor la implementarea unei strategii de reducere, contribuie la construirea unui avantaj competitiv real și durabil.

Măsurile de eficiență energetică, de exemplu, nu doar reduc emisiile Scope 2, ci scad direct costurile operaționale. Similar, optimizarea logisticii minimizează amprenta de carbon Scope 3 și, în același timp, crește eficiența lanțului de aprovizionare.

Acest proces de monitorizare și optimizare întărește relația cu finanțatorii, investitorii și clienții mari, care evaluează performanța de mediu ca un indicator al unui management bun al riscului și al viziunii pe termen lung.

Mesajul nostru este că fiecare companie are puterea de a-și schimba perspectiva. Priviți dincolo de conformitate și veți descoperi că eforturile de sustenabilitate generează valoare concretă pentru afacere, consolidează încrederea partenerilor și asigură relevanța pe piață.

Pregătirea pentru viitor

Fiecare decizie luată astăzi pentru a reduce o sursă de poluare este o investiție în stabilitatea afacerii de mâine. Fie că vorbim despre reducerea consumului de apă, gestionarea responsabilă a deșeurilor sau tranziția către energie verde, aceste acțiuni cresc reziliența în fața șocurilor de pe piață și a reglementărilor viitoare.

Este compania dumneavoastră pregătită să transforme riscurile de mediu de astăzi în oportunitățile de mâine?

Întrebări frecvente despre managementul poluării

Această secțiune răspunde celor mai comune întrebări despre gestionarea surselor de poluare în context de business, oferind pași clari și o perspectivă orientată spre acțiune.

Care este primul pas pentru a identifica sursele de poluare ale companiei mele?

Începeți cu datele pe care le aveți deja. Cel mai simplu prim pas este să colectați datele de consum din contabilitate.

Facturile la electricitate, gaze și combustibil sunt esențiale. Ele corespund direct emisiilor Scope 1 (combustibil ars) și Scope 2 (energia electrică achiziționată), care sunt și cele mai simple de calculat.

După centralizarea acestor cifre, faceți o listă cu principalii furnizori, serviciile de transport utilizate și modul de gestionare a deșeurilor. Acest al doilea pas vă va oferi o imagine de ansamblu a impactului din Scope 3. Chiar și acest exercițiu simplu ajută la identificarea zonelor problematice și la construirea unui plan realist.

De ce sunt importante emisiile Scope 3 dacă nu le controlăm direct?

Deși sunt indirecte, emisiile Scope 3 reprezintă adesea cea mai mare parte a impactului: frecvent 80-90% din amprenta totală. A le ignora înseamnă a avea o imagine incompletă și riscantă asupra expunerii afacerii.

Reglementările moderne, precum Directiva CSRD, cer explicit raportarea lor, deoarece reflectă vulnerabilități critice în lanțul de aprovizionare. Investitorii, băncile și clienții mari analizează datele Scope 3 pentru a evalua reziliența pe termen lung a unei afaceri.

Gestionarea emisiilor Scope 3 nu este doar o obligație de conformitate. Este un exercițiu de colaborare, inovație și, în final, de construire a unui lanț valoric mai puternic și mai rezistent.

Ce unelte pot folosi pentru a măsura sursele de poluare?

Există mai multe opțiuni, de la un simplu spreadsheet, perfect pentru companii mici la început de drum, până la platforme software specializate, concepute pentru calcule complexe și auditabile. Indiferent de unealtă, metodologia este cheia.

Recomandăm soluțiile care utilizează cadre de lucru recunoscute internațional, cum ar fi GHG Protocol, și care aplică factori de emisie actualizați și relevanți pentru zona geografică. Platformele dedicate au avantajul de a automatiza colectarea datelor și de a asigura respectarea standardelor de raportare, precum ESRS.

Orice ați alege, procesul trebuie să fie transparent, iar datele, verificabile. Scopul final nu este bifarea unei căsuțe, ci obținerea de informații care ajută la luarea unor decizii de business mai inteligente.


Gestionarea impactului de mediu este un pas esențial pentru orice afacere modernă. La ECONOS 🌱, ajutăm companiile să transforme obligațiile de conformitate în oportunități de creștere durabilă. Aflați cum vă putem sprijini echipa să navigheze cerințele CSRD și să construiască un avantaj competitiv pe https://www.econos-esg.com.