Ghid: norma de poluare euro 4 și impactul asupra raportării ESG

Norma de poluare Euro 4, apărută în 2005, a fost mult mai mult decât un simplu set de reguli tehnice. A reprezentat un prag care a forțat întreaga industrie auto să regândească fundamental motoarele, stabilind limite mult mai stricte pentru noxe, în special pentru oxizii de azot (NOx) și particulele în suspensie (PM). Deși astăzi vorbim despre Euro 6 sau mașini electrice, un număr uriaș de vehicule Euro 4 rulează încă pe șoselele din România, fiind o sursă directă de emisii cu un impact major asupra amprentei de carbon a companiilor.

Ce înseamnă cu adevărat norma Euro 4

Introdusă oficial în Uniunea Europeană în 2005 și implementată în România de la 1 ianuarie 2006 pentru mașinile noi, norma de poluare Euro 4 nu a fost doar o actualizare minoră. A fost un salt tehnologic care i-a obligat pe producători să adopte soluții complet noi pentru a reduce drastic impactul asupra mediului.

Pentru prima dată, s-a pus un accent real pe reducerea emisiilor de particule fine (PM) la motoarele diesel. Asta a dus la adoptarea pe scară largă a filtrelor de particule (DPF), o inovație care a schimbat din temelii modul în care erau proiectate și construite motoarele diesel.

Obiectivele cheie ale standardului Euro 4

Scopul principal era simplu și direct: un aer mai curat în orașe. Pentru a ajunge acolo, norma a țintit specific cei mai periculoși poluanți generați de traficul rutier.

• Reducerea drastică a oxizilor de azot (NOx): Acești compuși sunt „carburantul” pentru smog și ploi acide și au efecte devastatoare asupra sănătății respiratorii.
• Limitarea particulelor în suspensie (PM): Mai ales la motoarele diesel, aceste particule microscopice pătrund adânc în plămâni, cauzând probleme grave de sănătate.
• Controlul monoxidului de carbon (CO) și hidrocarburilor (HC): S-au impus, de asemenea, limite mai stricte pentru a reduce poluarea generală și impactul asupra calității aerului.

Diagrama de mai jos arată foarte clar saltul tehnologic pe care l-a reprezentat fiecare nouă normă, forțând industria să inoveze constant.

Acest tabel evidențiază progresul tehnologic, arătând cum Euro 4 a redus semnificativ emisiile permise pentru vehiculele pe benzină și diesel comparativ cu norma anterioară.

Comparație a limitelor de emisii Euro 3 vs. Euro 4 vs. Euro 5 (g/km)

După cum se vede, trecerea la Euro 4 a însemnat înjumătățirea emisiilor de NOx și PM pentru motoarele diesel, o schimbare masivă care a necesitat investiții uriașe în tehnologie.

De ce este încă relevantă pentru companii

Deși astăzi suntem cu ochii pe Euro 6d și pe vehiculele electrice, relevanța normei Euro 4 este una extrem de practică și economică, mai ales în contextul din România. O felie uriașă din parcul auto național, inclusiv din flotele companiilor, este formată din mașini care respectă acest standard.

Pentru un manager de flotă sau un specialist în sustenabilitate, fiecare mașină Euro 4 aflată în operațiunile companiei reprezintă o sursă directă de emisii Scope 1. Ignorarea acestui segment înseamnă a omite o parte critică din calculul amprentei de carbon și a riscurilor asociate.

Aceste vehicule nu sunt doar o problemă de mediu, ci și una de business. Ele vin cu taxe mai mari, un consum crescut de combustibil și, din ce în ce mai des, cu restricții de acces în marile orașe europene. Mai mult, influențează direct performanța ESG a companiei – un factor tot mai important în ochii partenerilor, clienților și finanțatorilor. Pentru a înțelege mai bine contextul, puteți citi mai multe despre diversele tipuri de poluare și impactul lor.

Prin urmare, gestionarea corectă a flotei Euro 4 nu este un moft ecologic, ci un element esențial în orice strategie solidă de decarbonizare și conformitate.

Moștenirea Euro 4 în parcul auto din România

Apariția normei Euro 4 nu a fost un simplu detaliu tehnic. A coincis cu un moment de cotitură pentru România: aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Dintr-odată, porțile s-au deschis, iar țara a fost inundată de un val masiv de mașini second-hand din vestul Europei. Majoritatea respectau fix acest standard.

Pentru românul de rând, o mașină Euro 4 era compromisul perfect. Mult mai ieftină decât una nouă, dar un salt uriaș în calitate și siguranță față de mașinile Non-Euro, Euro 1 sau Euro 2 care umpleau șoselele la acea vreme. Așa a ajuns Euro 4 să devină, practic, coloana vertebrală a mobilității din România.

O realitate statistică de care nu putem fugi

Această moștenire se vede clar și azi, modelând un parc auto care ne pune în față provocări uriașe. Deși normele de poluare au evoluat, numărul mașinilor vechi rămâne copleșitor.

Norma Euro 4 a fost introdusă oficial în România la 1 ianuarie 2006, un pas înainte pentru mașinile noi. Însă impactul real, pe termen lung, a fost diluat. În 2023, aproximativ 70% din cele peste 10 milioane de autoturisme înmatriculate la noi aveau norme Euro 4 sau chiar mai vechi.

Această structură învechită explică de ce România înregistrează a patra cea mai mare rată medie de emisii CO2, cu 115,4 g/km pentru mașinile din 2020, mult peste media europeană. Pentru a înțelege mai bine contextul, puteți explora harta poluării auto în Europa și poziția României.

Aceste cifre nu sunt doar statistici. Ele reflectă o problemă operațională concretă. Fiecare vehicul Euro 4 dintr-o flotă comercială contribuie direct la o amprentă de carbon ridicată, generând riscuri de conformitate, dar și financiare.

Implicațiile cumulative: de la calitatea aerului la bilanțul companiei

Un singur vehicul Euro 4 poate părea o picătură în ocean. Dar când milioane de astfel de mașini rulează zilnic, impactul lor devine o problemă sistemică.

• Aer irespirabil în orașe: Concentrația mare de vehicule Euro 4 în zonele urbane duce la depășiri frecvente ale limitelor admise pentru NOx și particule fine, cu efecte directe asupra sănătății publice.
• Frână pentru țintele climatice: Emisiile de CO2 generate de acest segment masiv al parcului auto fac extrem de dificilă atingerea obiectivelor de decarbonizare asumate de România.
• Risc de conformitate pentru companii: Pentru o afacere, dependența de o flotă Euro 4 nu mai e doar o chestiune de consum. Se traduce direct în emisii Scope 1 ridicate, afectând negativ raportările ESG și scorurile în evaluări ca EcoVadis.

O normă de poluare considerată modernă acum 15 ani a devenit astăzi un obstacol major. Pentru managerii de sustenabilitate și de flote, gestionarea acestei moșteniri nu este opțională, ci o necesitate strategică pentru a alinia operațiunile cu cerințele de mediu și așteptările pieței.

De la problemă tehnică la risc strategic

Întrebarea esențială pentru orice companie este: cum transformăm acest risc într-o oportunitate de tranziție? Răspunsul stă în a recunoaște că o flotă învechită nu mai este doar o problemă de mentenanță. Este un risc de business care afectează competitivitatea, accesul la finanțare și reputația.

Dependența de tehnologia Euro 4 creează vulnerabilități pe mai multe planuri. De la costuri operaționale crescute (consum, taxe de poluare) până la posibile restricții de circulație în zonele cu emisii scăzute, a ignora această realitate poate eroda profitabilitatea pe termen lung.

Așadar, analiza flotei nu se mai poate opri la vârstă și costuri de întreținere. Este esențial să evaluați și impactul normei de poluare asupra obiectivelor de sustenabilitate ale companiei. Acesta este un factor din ce în ce mai important pentru parteneri, clienți și finanțatori.

Costurile ascunse ale operării unei flote Euro 4

Prețul de achiziție al unui vehicul Euro 4 poate părea o afacere bună la prima vedere, dar este doar vârful aisbergului. Adevăratele costuri, cele care erodează pe tăcute profitabilitatea, stau ascunse în cheltuielile de zi cu zi și în taxele care penalizează tehnologiile depășite.

Să te bazezi pe o flotă Euro 4 este o strategie care devine tot mai costisitoare. Fiecare vehicul nu este doar un activ, ci și o sursă continuă de cheltuieli care, adunate, depășesc cu mult economia făcută la cumpărare. Aceste costuri nu se văd doar în bugetul de mentenanță, ci și în bilanțul fiscal și în raportul de sustenabilitate.

Impozitul auto și presiunea fiscală

În prezent, impozitul auto din România se calculează în funcție de capacitatea cilindrică – un sistem considerat învechit. Însă, conform angajamentelor luate prin PNRR, acest model se va schimba din temelii.

Principiul „poluatorul plătește” va deveni, în sfârșit, realitate. De la 1 ianuarie 2026, se pregătește o reformă a impozitării care va lega direct valoarea taxei anuale de norma de poluare.

Impactul va fi major. Un vehicul Euro 4 ar putea ajunge să plătească un impozit de câteva ori mai mare decât cel actual. Scopul este limpede: să descurajeze menținerea în circulație a mașinilor vechi și să accelereze trecerea la o flotă mai curată.

A păstra o flotă Euro 4 înseamnă a accepta un risc fiscal iminent. Ceea ce astăzi este o cheltuială predictibilă se poate transforma într-o povară financiară uriașă în viitorul foarte apropiat.

Consum de combustibil și eficiență redusă

Motoarele Euro 4, deși erau un pas înainte la vremea lor, sunt cu mult depășite de tehnologiile actuale. Un vehicul Euro 6 sau unul hibrid poate consuma cu 15-25% mai puțin combustibil decât un echivalent Euro 4, în condiții de operare similare.

Această diferență se traduce direct în bani. Pentru o flotă de zeci sau sute de vehicule care parcurg mii de kilometri lunar, economiile de combustibil realizate prin modernizare ajung la sume considerabile, care pot amortiza investiția într-un timp surprinzător de scurt.

• Tehnologie învechită: Motoarele Euro 4 nu au inovații precum sistemele start-stop avansate, injecția directă optimizată sau modurile de condus „eco”.
• Uzura naturală: Pe lângă designul ineficient din start, uzura acumulată în ani de funcționare duce la un consum și mai mare de combustibil și ulei.
• Costuri de întreținere: Componente precum sistemele de injecție sau cele de control al emisiilor sunt predispuse la defecțiuni costisitoare la mașinile mai vechi.

Fiecare litru de combustibil economisit nu înseamnă doar o reducere a costurilor, ci și o scădere directă a emisiilor de CO2, un plus pentru obiectivele de sustenabilitate ale companiei.

Restricții de acces și riscuri operaționale

Un cost ascuns, dar cu un impact potențial devastator, este riscul ca vehiculele să nu mai aibă acces în marile orașe. Tot mai multe metropole europene introduc Zone cu Emisii Scăzute (Low Emission Zones - LEZ), unde accesul mașinilor poluante este fie interzis complet, fie taxat drastic.

Deși în România conceptul este încă la început de drum, e doar o chestiune de timp până când orașe ca București, Cluj-Napoca sau Timișoara vor adopta măsuri similare pentru a curăța aerul. O companie a cărei flotă se bazează pe vehicule Euro 4 riscă să fie blocată la periferia centrelor urbane cheie, ceea ce înseamnă blocaje logistice și pierderi de contracte.

Calculul Costului Total de Proprietate (Total Cost of Ownership - TCO) demonstrează clar că o flotă Euro 4 este o alegere scumpă pe termen lung. Când aduni impozitele majorate, consumul ridicat de combustibil, cheltuielile de mentenanță și riscurile operaționale, imaginea financiară se schimbă complet. Modernizarea flotei nu mai este o opțiune, ci o necesitate strategică pentru a asigura profitabilitatea și reziliența afacerii.

Conectarea flotei Euro 4 la raportarea ESG și CSRD

Până acum, discuția despre norma de poluare Euro 4 a fost una tehnică, concentrată pe operațional. Acum însă, intrăm în teritoriul strategic, unde un concept tehnic devine o prioritate cu impact direct asupra modului în care afacerea ta este percepută de investitori, bănci, parteneri și clienți.

O flotă învechită nu mai este doar o problemă de costuri sau logistică; a devenit o cifră-cheie în raportul de sustenabilitate.

Emisiile generate de vehiculele pe care le deții sau le controlezi direct, cum ar fi mașinile companiei, se încadrează în Scope 1 (Emisii directe). Acestea reprezintă cea mai vizibilă și controlabilă parte a amprentei de carbon. O flotă dominată de vehicule Euro 4 se traduce, inevitabil, printr-un nivel ridicat al emisiilor Scope 1 – o cifră care pur și simplu nu mai poate fi ignorată.

Obligațiile de raportare sub CSRD și ESRS

Odată cu intrarea în vigoare a Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), nivelul de transparență cerut companiilor a crescut exponențial. Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS) impun o granularitate fără precedent, iar emisiile provenite din flotă au devenit un element central.

Mai exact, standardul ESRS E1 (Schimbări Climatice) cere companiilor să își calculeze și să își publice amprenta de carbon totală, detaliată pe Scope 1, 2 și 3. Asta înseamnă că nu mai e de ajuns să spui că ai o politică de mediu. Acum trebuie să prezinți cifre exacte, verificabile și, în cele din urmă, auditate.

O flotă Euro 4 generează emisii de CO2, NOx și PM semnificativ mai mari decât una modernă. Aceste emisii trebuie calculate pe baza consumului real de combustibil și a factorilor de emisie specifici, transformându-se într-o valoare numerică ce va figura prominent în raportul tău de sustenabilitate.

Această cifră nu e doar un indicator de mediu, ci și un indicator de risc. O valoare mare la emisiile Scope 1 semnalează o dependență de combustibili fosili și o vulnerabilitate crescută la viitoarele reglementări climatice sau la volatilitatea prețurilor.

Impactul asupra evaluărilor EcoVadis și CDP

Dincolo de conformitatea obligatorie, performanța de mediu este evaluată activ de platforme ca EcoVadis și CDP (Carbon Disclosure Project). Aceste scoruri sunt folosite de marile corporații pentru a-și evalua și selecta furnizorii.

• EcoVadis: Analizează politicile și acțiunile de mediu, inclusiv managementul emisiilor de gaze cu efect de seră. O flotă învechită și lipsa unui plan de decarbonizare vor afecta negativ scorul obținut la secțiunea "Mediu", putând bloca accesul la contracte cu clienți exigenți.
• CDP: Este considerat standardul de aur pentru raportarea climatică. Companiile sunt evaluate pe baza transparenței și a acțiunilor de reducere a emisiilor. Un plan credibil de modernizare a flotei este o dovadă clară de angajament și influențează pozitiv scorul CDP.

Un scor slab în aceste evaluări nu e doar o problemă de imagine. Poate duce la pierderea de contracte, la condiții de finanțare mai slabe din partea băncilor și la excluderea din lanțurile valorice ale partenerilor europeni.

Exemplu practic: calculul amprentei de carbon a flotei

Să luăm exemplul unei companii de distribuție cu o flotă de 20 de vehicule comerciale ușoare Euro 4, pe motorină. Pentru a calcula emisiile Scope 1, compania trebuie să urmeze câțiva pași clari.

Pasul 1: Colectarea datelor de activitate
Primul pas este strângerea datelor despre consumul total de motorină pe perioada de raportare, de obicei un an. Să presupunem că flota a consumat 50.000 de litri de motorină în 2023.

Pasul 2: Identificarea factorului de emisie
Următorul pas este găsirea factorului de emisie corect. Acesta e o valoare standard care ne spune câte kilograme de CO2e (dioxid de carbon echivalent) se eliberează la arderea unui litru de combustibil. Pentru motorină, un factor de emisie comun este de aproximativ 2,68 kg CO2e per litru.

Pasul 3: Calculul emisiilor totale
Calculul final este simplu: înmulțim cantitatea de combustibil consumat cu factorul de emisie.

• Calcul: 50.000 litri × 2,68 kg CO2e/litru = 134.000 kg CO2e
• Rezultat: Flota a generat 134 de tone de CO2e în emisiile Scope 1.

Această cifră – 134 de tone – este cea care va apărea în raportul de sustenabilitate. Fără un plan de reducere, valoarea va rămâne ridicată an de an, semnalând un risc pentru investitori și parteneri.

Pornind de la această valoare de bază, compania poate construi un plan de decarbonizare. Acesta ar putea include înlocuirea a 25% din flotă cu vehicule Euro 6 în primul an, vizând o reducere de 10-15% a emisiilor. Pe termen lung, planul ar putea include vehicule hibride sau electrice.

Pe scurt, gestionarea flotei Euro 4 a depășit sfera departamentului de transport. A devenit o decizie strategică ce influențează direct conformitatea cu CSRD, scorurile de sustenabilitate și, în final, competitivitatea și reziliența afacerii tale pe o piață tot mai atentă la impactul de mediu.

Cum construiești un plan de tranziție către o flotă sustenabilă

Identificarea vehiculelor Euro 4 din flotă e doar punctul de plecare. Adevărata provocare — dar și oportunitatea — constă în a construi un plan de modernizare pragmatic, care să se plieze pe realitatea financiară a businessului și pe obiectivele de sustenabilitate.

Modernizarea flotei nu înseamnă să treci peste noapte, cu costuri uriașe, la vehicule 100% electrice. O tranziție eficientă este una progresivă, gândită pe etape. Astfel, o obligație de conformitate se transformă, în timp, într-un avantaj competitiv solid.

Etapele unui plan de tranziție realist

Un plan de decarbonizare a flotei trebuie să fie mai mult decât o listă de dorințe. El se ancorează în date concrete, în analize cost-beneficiu și într-un calendar clar, croit pe specificul operațional al companiei tale.

1. Analiza flotei existente și stabilirea punctului zero: Primul pas este o inventariere completă a parcului auto. Asta înseamnă să aduni date despre norma de poluare a fiecărui vehicul, consumul mediu, rulajul anual și costurile de mentenanță. Aceste cifre te vor ajuta să calculezi emisiile Scope 1 actuale — punctul de plecare (linia de bază) pentru orice strategie de reducere.

2. Definirea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung: Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile și, mai ales, realiste. De exemplu, un obiectiv pe termen scurt ar putea fi înlocuirea a 20% din mașinile Euro 4 cu modele Euro 6 în următorii doi ani. Pe termen mediu (3-5 ani), poți planifica introducerea primelor vehicule hibride, iar pe termen lung (5-10 ani), tranziția completă către o flotă cu emisii zero.

3. Analiza cost-beneficiu pentru fiecare pas: Fiecare etapă din plan trebuie evaluată financiar. Calculul trebuie să includă nu doar costul de achiziție, ci și economiile estimate: un consum mai mic de combustibil, taxe și impozite reduse, costuri de întreținere mai mici și chiar potențiale venituri din vânzarea certificatelor de carbon sau accesarea de finanțări verzi.

Opțiuni strategice pentru modernizare

Tranziția nu este un drum cu sens unic. Este, mai degrabă, un mix de soluții adaptate nevoilor tale. Alegerea corectă depinde de factori precum tipul de operațiuni (urban versus extraurban), distanțele parcurse zilnic și, evident, bugetul disponibil.

Un plan de tranziție bine structurat nu este doar un instrument de conformitate ESG, ci o foaie de parcurs pentru eficiență operațională. El le demonstrează investitorilor și partenerilor că managementul are o viziune pe termen lung și gestionează proactiv riscurile climatice.

Tranziția la Euro 6 ca pas intermediar

Pentru multe companii, saltul direct de la norma de poluare Euro 4 la vehicule electrice este nerealist din punct de vedere financiar. Aici intervine trecerea la vehicule Euro 6 diesel sau pe benzină, care reprezintă un compromis excelent.

• Impact imediat asupra emisiilor: O mașină Euro 6 emite cu până la 90% mai puțini oxizi de azot (NOx) și particule în suspensie (PM) decât una Euro 4.
• Eficiență la pompă: Motoarele moderne sunt cu 15-25% mai eficiente, ceea ce înseamnă economii directe de combustibil și o reducere a emisiilor de CO2.
• Costuri de achiziție accesibile: Prețul unui vehicul Euro 6 este semnificativ mai mic decât al unuia electric, iar infrastructura de alimentare există deja peste tot.

Integrarea vehiculelor hibride

Pentru flotele care operează în principal în oraș, mașinile hibride (HEV sau PHEV) sunt o soluție ideală. Ele reduc drastic consumul și emisiile în traficul aglomerat, unde motorul electric preia o mare parte din sarcină.

Planificarea pentru electrificare

Chiar dacă electrificarea completă pare un obiectiv îndepărtat, planificarea trebuie să înceapă de acum. Asta înseamnă să analizezi rutele pentru a identifica unde s-ar potrivi vehiculele electrice, să evaluezi necesarul de infrastructură de încărcare și să urmărești programele de finanțare guvernamentale, cum ar fi Rabla Plus.

Prin adoptarea unui plan etapizat, o companie nu doar că își reduce amprenta de carbon și se aliniază viitoarelor cerințe, dar își și optimizează costurile operaționale, devenind mai rezilientă și mai competitivă. Pentru a înțelege cum se încadrează aceste acțiuni în contextul legislativ mai larg, poți explora ce schimbări aduce Pachetul Omnibus pentru CSRD, CSDDD și Taxonomia UE în articolul nostru dedicat.

Întrebări frecvente despre norma de poluare Euro 4 și flotele auto

Chiar și cu toate informațiile la dispoziție, tot rămân câteva întrebări concrete legate de managementul de zi cu zi al flotei. Aici găsești răspunsuri clare și directe la cele mai comune nelămuriri, ca să poți lua decizii informate și să acționezi eficient.

Cum pot verifica rapid norma de poluare a unui vehicul din flotă?

Cea mai sigură și rapidă metodă este să te uiți în Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV). Acolo, norma de poluare este înscrisă oficial, de obicei sub forma unui cod simplu, cum ar fi E4 pentru Euro 4.

Ca un indiciu ajutător, te poți orienta și după anul primei înmatriculări. Orice vehicul nou înmatriculat în România după 1 ianuarie 2006 ar trebui să fie, cel puțin teoretic, Euro 4.

Dacă gestionezi o flotă mare, există platforme online care permit verificarea normei de poluare doar pe baza seriei de șasiu (VIN). Asta simplifică enorm inventarierea și îți economisește timp prețios.

Ce risc există ca vehiculele Euro 4 să fie interzise în orașe?

O interdicție totală la nivel național este puțin probabilă pe termen scurt. Riscul real și iminent vine de la administrațiile locale, care sunt tot mai presate să combată poluarea aerului.

Marile orașe europene au implementat deja Zone cu Emisii Scăzute (Low Emission Zones - LEZ), iar tendința este clară. Este doar o chestiune de timp până când municipii ca București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași vor adopta măsuri similare. Asta ar putea însemna fie restricționarea completă a accesului pentru mașinile Euro 4, fie impunerea unor taxe de acces descurajant de mari.

Pentru companiile cu operațiuni de logistică sau distribuție în mediul urban, acest risc este unul operațional major. O flotă dependentă de vehicule Euro 4 s-ar putea trezi peste noapte cu blocaje logistice, care afectează direct livrările și, implicit, relațiile cu clienții.

Cum afectează o flotă Euro 4 accesul la finanțare?

Băncile și investitorii nu mai privesc doar cifrele de afaceri. Criteriile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) sunt acum integrate direct în analiza de risc. O flotă veche, cu emisii mari, este considerată un risc de tranziție climatică semnificativ.

Ce înseamnă asta, concret, pentru tine?

• Condiții de creditare mai aspre: Dobânzi mai mari sau perioade de rambursare mai scurte la creditele pentru investiții.
• Respingerea cererilor de finanțare verde: Vei rata oportunitatea de a accesa fonduri europene sau credite verzi, special create pentru proiecte sustenabile.
• Scoruri de risc mai slabe: Instituțiile financiare vor vedea dependența de active poluante ca pe o vulnerabilitate a modelului tău de business, ceea ce te va afecta pe termen lung.

În schimb, dacă prezinți un plan clar și credibil de modernizare a flotei, nu doar că demonstrezi o bună guvernanță, dar poți debloca accesul la instrumente financiare mult mai avantajoase.

Este mai eficient să modernizez un vehicul Euro 4 sau să îl înlocuiesc?

Pe termen lung, înlocuirea este aproape întotdeauna soluția câștigătoare, atât economic, cât și operațional. Sigur, există opțiuni de „retrofitting”, cum ar fi adăugarea unor filtre de particule, dar acestea sunt adesea scumpe, rar omologate în România și oferă beneficii limitate în comparație cu un vehicul modern.

Un vehicul nou, fie el Euro 6 sau electric, aduce avantaje imediate și clare. Vorbim despre costuri de întreținere mult mai mici, un consum de combustibil optimizat, garanția conformității cu legislația viitoare și un impact pozitiv direct asupra raportărilor de sustenabilitate.

Dacă faci o analiză a Costului Total de Proprietate (TCO), care include absolut toate cheltuielile pe durata de viață a vehiculului, vei vedea că decizia strategică de a înlocui este, de fapt, cea mai inteligentă.

Gestionarea tranziției către o flotă sustenabilă este un proces complex, care necesită date precise și o strategie clară. Echipa noastră combină livrarea de proiecte cu instruirea, astfel încât echipele clienților să devină autonome. Află mai multe pe https://www.econos-esg.com.