.png)
Declarația de conformitate UE și dosarul tehnic PPWR: ce conțin și cine le semnează
Declarația de conformitate este documentul de care se vorbește. Dosarul tehnic este documentul care contează.
Declarația încape pe o pagină și se semnează în cinci minute. Dosarul tehnic din spatele ei, care trebuie să susțină fiecare afirmație din declarație, este locul unde se consumă lunile de muncă. Companiile care descoperă asta în august 2026 descoperă și că nu se poate accelera.
Acest articol descrie exact ce intră în fiecare dintre cele două documente. Pentru contextul general al obligațiilor, vezi articolul principal despre PPWR în FMCG.
Ordinea corectă a operațiunilor
Regulamentul (UE) 2025/40 stabilește o secvență care nu poate fi inversată.
Înainte de a pune ambalajul pe piață, fabricantul efectuează procedura de evaluare a conformității prevăzută la articolul 38 și întocmește documentația tehnică din anexa VII. Abia apoi, în temeiul articolului 39, redactează și semnează Declarația de conformitate UE, urmând modelul din anexa VIII.
Cu alte cuvinte, declarația este concluzia, nu punctul de plecare. O declarație semnată fără dosar în spate nu este un document incomplet, ci un document fals.
Un detaliu util: ambalajul nu poartă marcaj CE. Conformitatea se demonstrează exclusiv prin declarație și prin dosarul tehnic care o susține.
Evaluarea conformității: modul A, fără organism notificat
Procedura din anexa VII este modulul A, controlul intern al producției. Fabricantul evaluează conformitatea pe propria răspundere, fără intervenția unui organism notificat.
Aceasta este o veste bună pentru buget și una proastă pentru iluzia de siguranță. Nu există un terț care să îți valideze dosarul înainte ca autoritatea de supraveghere a pieței să îl ceară. Verificarea internă este singura verificare pe care o vei primi.
Modulul A cere și o analiză a riscurilor de neconformitate, nu doar o colecție de documente.
Ce intră în dosarul tehnic, anexa VII
Dosarul trebuie să conțină, în măsura în care sunt aplicabile, cel puțin următoarele elemente.
O descriere generală a ambalajului și a utilizării sale prevăzute. Aici se stabilește ce anume acoperă dosarul, la nivel de tip de ambalaj, nu de SKU comercial.
Designul conceptual, desenele de fabricație și materialele componentelor. Pentru un ambalaj multistrat, asta înseamnă compoziția fiecărui strat și greutatea fiecărei părți, nu o descriere de tipul „folie plastic”.
Descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea documentelor de mai sus.
Lista standardelor armonizate aplicate și, acolo unde un standard nu acoperă o cerință, soluțiile alternative adoptate.
Rezultatele verificărilor de proiectare, ale calculelor, simulărilor și testelor efectuate.
Peste această structură se așază dovezile pe articole. Pentru articolul 5, rapoartele de laborator sau declarațiile de furnizor fundamentate privind metalele grele și, pentru ambalajul alimentar, PFAS. Pe măsură ce intră în vigoare articolele următoare, dosarul se extinde cu evaluările de reciclabilitate, conținut reciclat, compostabilitate și minimizare.
Ce intră în declarație, anexa VIII
Declarația urmează un model numerotat. Elementele uzuale sunt un număr unic de identificare, identificarea tipului de ambalaj acoperit, numele și adresa fabricantului, referința explicită la Regulamentul (UE) 2025/40, standardele aplicate, precum și data, locul și semnătura persoanei autorizate.
Regula pe care o ratează cele mai multe echipe: un punct din model care nu ți se aplică nu se șterge. Se păstrează numerotarea și se marchează ca fiind inaplicabil. Punctul referitor la organismul notificat, de exemplu, se marchează de regulă drept inaplicabil, pentru că sub modulul A nu există organism notificat. Autoritatea citește modelul după numerotare, iar un câmp lipsă poate fi tratat ca și cum declarația nu ar exista.
Cât acoperă prima declarație
Aici se economisește cel mai mult efort inutil.
Prima versiune a declarației acoperă doar cerințele deja aplicabile la 12 august 2026, în esență cele privind substanțele. Nu declari conformitatea cu criteriile de reciclabilitate, cu pragurile de conținut reciclat sau cu cerințele de minimizare, pentru că acestea nu se aplică încă.
Declarația se extinde ulterior, pe măsură ce articolele următoare devin aplicabile. Tratarea ei ca document viu, cu versionare, este singura abordare care rezistă până în 2030.
Când trebuie emisă o versiune nouă
Orice modificare ce poate afecta conformitatea declanșează o versiune nouă a tipului de ambalaj și, implicit, o declarație nouă.
În practică, în FMCG asta înseamnă: schimbarea calității unei rășini, schimbarea furnizorului atunci când se schimbă compoziția sau domeniul dovezilor, adăugarea sau eliminarea unui strat ori a unui component, modificarea gramajului, trecerea la un material cu conținut reciclat.
Schimbarea artwork-ului, în schimb, nu declanșează de regulă o versiune nouă, atâta timp cât nu schimbă compoziția sau cerneala într-un mod relevant.
Cât păstrezi documentele
Declarația și dosarul tehnic se păstrează cel puțin cinci ani pentru ambalajul de unică folosință și zece ani pentru cel reutilizabil. Termenele sunt mai lungi decât sub vechea directivă, iar documentele trebuie să fie disponibile la cererea autorității.
Consecința operațională este că ai nevoie de o structură de arhivare care supraviețuiește schimbărilor de personal și de furnizor. Un folder partajat cu fișiere denumite după numele persoanei care le-a încărcat nu este o structură de arhivare.
Problema reală: scara
Un portofoliu FMCG cu 200 de tipuri de ambalaj înseamnă 200 de declarații, fiecare cu propriul dosar tehnic. Fiecare dosar depinde de informații primite de la furnizori, iar furnizorii au propriile lanțuri de aprovizionare.
De aceea PPWR este, în practică, un proiect de calitate a datelor. Dosarul cade atunci când datele de la furnizor sunt împrăștiate, neverificate sau vechi, nu atunci când ambalajul în sine este neconform. Majoritatea companiilor îndeplinesc deja cerințele fizice. Ce le lipsește este dovada.
Cine semnează depinde de rolul tău pe fiecare ambalaj. Dacă nu l-ai stabilit încă, începe cu ghidul de determinare a rolului.
Întrebări frecvente
Am nevoie de un organism notificat?
Nu. Evaluarea se face prin autoevaluare, sub modulul A, controlul intern al producției. Responsabilitatea juridică rămâne integral la fabricant, inclusiv atunci când părți din evaluare sunt realizate de terți.
Emit o declarație per SKU sau per tip de ambalaj?
Per tip de ambalaj. Mai multe SKU-uri comerciale care folosesc exact același ambalaj, cu aceeași compoziție și aceiași furnizori, pot fi acoperite de aceeași declarație. Diferența de artwork nu creează un tip nou.
Ce fac dacă furnizorul refuză să îmi dea datele de compoziție?
Este o problemă contractuală, nu una tehnică. Fără informațiile de la furnizor nu poți întocmi dosarul, iar fără dosar nu poți pune ambalajul pe piață. Clauza de furnizare a datelor de conformitate trebuie să intre în contract, cu termen și cu consecință.
Importatorul trebuie să emită declarație?
Nu. Importatorul cere declarația de la fabricant și verifică, înainte de punerea pe piață, că evaluarea conformității a fost efectuată și documentația tehnică întocmită. Situația se schimbă dacă importatorul pune produsul pe piață sub marca proprie, caz în care devine fabricant.
Marcajul CE se aplică ambalajului?
Nu. Regulamentul nu prevede marcaj CE pentru ambalaje, tocmai pentru a evita confuzia cu marcajul CE al produselor. Conformitatea se demonstrează prin declarație și dosar.
Unde intervenim
Construim dosarul tehnic și declarația împreună cu echipele de calitate și achiziții, pornind de la inventarul real de ambalaje și de la ce se poate obține efectiv de la furnizori. Livrăm structura dosarului, lista de documente de cerut per furnizor și matricea care arată, tip cu tip, ce dovadă există și ce lipsește.