.png)
Ciclul de viață al produsului (CVP) este povestea completă a unui produs: întreaga călătorie, de la extracția materiilor prime până la momentul în care ajunge la gunoi sau, ideal, este reciclat. Nu este doar un concept tehnic, ci o hartă strategică. Este esențială pentru orice afacere care vrea să navigheze corect noile reglementări, să își optimizeze costurile și să câștige încrederea partenerilor.
De ce ciclul de viață al produsului este acum o prioritate de business
Până de curând, companiile se concentrau doar pe ceea ce puteau controla direct: producție, marketing și vânzări. Ce se întâmpla înainte ca materiile prime să ajungă la poarta fabricii sau după ce produsul era vândut era, în mare parte, problema altcuiva.
Astăzi, acest model este depășit. Presiunea vine din toate părțile – reglementări, investitori, clienți – și cere o viziune completă, de la un capăt la altul. Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD) și standardele aferente (ESRS) obligă companiile să fie transparente cu privire la întregul lor lanț valoric.
Gândiți-vă la CVP ca la o radiografie a "sănătății" unui produs. Doar printr-o astfel de perspectivă se pot identifica riscurile ascunse și oportunitățile din fiecare verigă a lanțului.
O perspectivă de la materii prime la post-consum
Analiza ciclului de viață nu se oprește la ușa fabricii. Dimpotrivă, abia de acolo începe să devină complexă. Aceasta acoperă toate etapele critice, fiecare cu propriile implicații de mediu și de business. O înțelegere clară a acestor etape este fundamentală, iar pentru a clarifica termenii de bază, puteți consulta și ghidul nostru de decodificare a terminologiei ESG.
Pentru a clarifica lucrurile, am sintetizat mai jos principalele etape și ce înseamnă ele concret pentru o afacere.
Etapele cheie ale ciclului de viață și relevanța lor pentru afaceri
Fiecare dintre aceste etape contribuie la amprenta totală a produsului și, implicit, a companiei. Ignorarea uneia dintre ele înseamnă o imagine incompletă și riscuri neidentificate.
Abordarea ciclului de viață al produsului schimbă fundamental întrebarea de la „Cât de eficientă este fabrica noastră?” la „Care este impactul total al acestui produs, de la început până la sfârșit?”.
Conexiunea directă cu emisiile Scope 3
Poate cea mai importantă implicație a acestei abordări este legătura sa directă cu măsurarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru majoritatea companiilor, impactul cel mai mare – adesea peste 80% – nu se află în operațiunile proprii (Scope 1 și 2), ci în lanțul valoric (Scope 3).
Fiecare etapă a CVP corespunde unor categorii specifice de emisii Scope 3. De exemplu, achiziția materiilor prime și transportul acestora generează emisii în amonte (upstream). Pe de altă parte, utilizarea produsului de către client și managementul deșeurilor la finalul vieții generează emisii în aval (downstream).
Fără o hartă clară a ciclului de viață, calcularea corectă și auditabilă a emisiilor Scope 3 devine aproape imposibilă. Astfel, CVP nu este un exercițiu teoretic, ci un instrument esențial pentru conformitate și managementul riscurilor.
Cum folosim analiza ciclului de viață (LCA) pentru a măsura, de fapt, impactul?
Dacă ciclul de viață al produsului (CVP) este harta completă a călătoriei unui produs, atunci Analiza Ciclului de Viață (Life Cycle Assessment – LCA) este GPS-ul. LCA este o metodologie standardizată la nivel internațional (conform ISO 14040/14044) care ne permite să măsurăm cu precizie impactul de mediu în fiecare punct de pe acea hartă.
LCA este un audit tehnic al sustenabilității. Nu se bazează pe presupuneri, ci pe date concrete. Procesul analizează riguros toate intrările (resurse, energie, apă) și toate ieșirile (emisii în aer, deversări în apă, deșeuri) pentru fiecare etapă a ciclului de viață.
Ce se întâmplă, concret, într-un proces de LCA?
Un studiu LCA nu este un exercițiu de bifat o căsuță, ci o investigație serioasă. Scopul său este să traducă activitățile complexe dintr-un lanț valoric în impacturi de mediu cuantificabile și comparabile.
Procesul funcționează prin identificarea și calcularea tuturor fluxurilor de materiale și energie. Pentru aceasta, se adună date primare (direct de la furnizori și din operațiunile proprii) și date secundare (din baze de date recunoscute la nivel internațional, cum ar fi Ecoinvent).
Această diagramă arată, într-un mod simplificat, cum funcționează lucrurile.
Imaginea arată cum intrările de materii prime și energie sunt transformate prin procese succesive (producție, transport, utilizare), generând în final produse, dar și ieșiri sub formă de emisii și deșeuri.
De la obligație la avantaj competitiv
Relevanța unui studiu LCA depășește simpla conformitate. Este o sursă valoroasă de informații strategice care poate genera economii de costuri și poate stimula inovația.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale unei analize LCA este identificarea "punctelor fierbinți" (hotspots) – acele etape din ciclul de viață al produsului care generează cel mai mare impact. Poate fi vorba despre un anumit furnizor, un proces de producție ineficient energetic sau un ambalaj inutil de complex.
O analiză LCA oferă datele necesare pentru a trece de la afirmații vagi la decizii de business măsurabile. Astfel, companiile pot evita riscul de greenwashing și pot fundamenta declarațiile ecologice pe dovezi concrete.
Datele obținute în urma unui LCA sunt esențiale pentru a îndeplini cerințele Standardelor Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS), care stau la baza directivei CSRD. Aceste standarde solicită o transparență detaliată asupra impactului din întregul lanț valoric.
Mai mult, eficiența operațională și managementul costurilor sunt direct influențate de această analiză. Studiile arată că un software de management al ciclului de viață al produsului (PLM) poate reduce timpul de lansare pe piață cu aproximativ 30% și costurile de dezvoltare cu 24%. Pentru a aprofunda beneficiile, puteți explora cum CVP devine un instrument fundamental în managementul sustenabil.
Astfel, LCA se transformă dintr-un exercițiu tehnic într-un catalizator pentru:
- Ecodesign și inovare: Dezvoltarea de produse mai durabile, care sunt mai ușor de reparat și de reciclat.
- Optimizarea lanțului de aprovizionare: Alegerea unor furnizori cu o performanță de mediu superioară.
- Eficiență operațională: Reducerea consumului de resurse și energie, ceea ce duce la scăderea costurilor.
În final, a înțelege impactul prin LCA înseamnă a deține controlul asupra riscurilor, dar și asupra oportunităților.
Cum se leagă Ciclul de Viață al Produsului de emisiile Scope 3 și raportarea CSRD
Până acum, majoritatea companiilor se concentrau pe emisiile pe care le controlau direct: cele din propriile operațiuni (Scope 1) și din energia electrică pe care o cumpărau (Scope 2). Problema este că, pentru cele mai multe afaceri, aceasta reprezintă o mică parte din poveste.
Adevăratul impact, adesea peste 80% din totalul emisiilor, stă ascuns de-a lungul lanțului valoric. Aici intervin emisiile Scope 3.
Aceste emisii indirecte acoperă totul, de la materiile prime folosite până la ce se întâmplă cu produsul după ce ajunge la client. Fără o hartă completă a acestei călătorii – adică fără o analiză a ciclului de viață – calcularea emisiilor Scope 3 devine un exercițiu de ghicit.
Suprapunerea dintre CVP și categoriile Scope 3
Gândiți-vă la cele 15 categorii de emisii Scope 3 definite de GHG Protocol. Ele sunt o metodă de a structura și cuantifica impactul din fiecare etapă a vieții unui produs. Legătura este directă.
Această hartă conceptuală arată simplu cum funcționează o analiză a ciclului de viață, ilustrând modul în care resursele (intrările) sunt transformate în impact (ieșiri).
Vizualizarea subliniază că fiecare proces are nevoie de resurse și generează un impact, elemente esențiale pentru a calcula emisiile corect.
Exemple concrete de corespondență:
- Materii prime și producție: Emisiile generate de extragerea și procesarea materialelor se încadrează în Categoria 1: Bunuri și servicii achiziționate.
- Distribuție: Transportul materiilor prime și al produselor finite se regăsește în Categoria 4 (Transport și distribuție în amonte) și Categoria 9 (Transport și distribuție în aval).
- Utilizare: Emisiile generate de client în timpul folosirii produsului – de exemplu, consumul de electricitate al unui laptop – sunt cuantificate în Categoria 11: Utilizarea produselor vândute.
- Sfârșit de viață: Impactul generat de eliminarea produsului corespunde Categoriei 12: Tratarea la sfârșitul ciclului de viață a produselor vândute.
De ce CSRD transformă analiza CVP într-o necesitate
Dacă până acum analiza ciclului de viață era o practică bună, dar opțională, Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD) schimbă regulile jocului. Prin Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS), directiva impune o transparență fără precedent asupra întregului lanț valoric.
Companiile supuse CSRD nu mai pot raporta doar despre impactul lor direct. Acum sunt obligate să colecteze date și să prezinte riscurile și oportunitățile din amonte (furnizori) și din aval (clienți).
În contextul CSRD, a nu avea o analiză a ciclului de viață este ca și cum ai încerca să navighezi fără hartă. Nu vei putea fundamenta cifrele din raportul de sustenabilitate și vei eșua la audit.
Standardele ESRS, în special cele legate de climă (ESRS E1) și poluare (ESRS E2), cer companiilor să își dezvăluie complet amprenta de carbon, inclusiv toate categoriile relevante de emisii Scope 3. Cum se poate face asta credibil fără o analiză sistematică a fiecărei etape din viața produselor?
Datele colectate în timpul unei Analize a Ciclului de Viață (LCA) devin sursa principală de informații pentru inventarul de emisii Scope 3. Aceste date precise și verificabile sunt exact ceea ce caută auditorii pentru a valida un raport de sustenabilitate.
Prin urmare, analiza ciclului de viață al produsului nu mai este doar un instrument pentru departamentul de sustenabilitate. A devenit o componentă critică a managementului riscului, a conformității legale și a strategiei financiare.
Cum colectăm eficient datele pentru analiza ciclului de viață
O Analiză a Ciclului de Viață (LCA) este un proces intensiv care depinde în totalitate de date. Vedem asta constant în proiectele noastre: cea mai mare provocare nu este metodologia în sine, ci efortul de a obține date precise de-a lungul întregului lanț valoric.
Fără date de calitate, orice calcul de impact devine o estimare vulnerabilă în fața unui audit și inutilă pentru decizii de business informate.
Tipurile de date necesare pentru o analiză robustă
Pentru a construi o imagine completă a vieții unui produs, trebuie să combinăm două tipuri principale de date.
Datele primare: Acestea sunt cele mai valoroase, fiindcă reflectă realitatea specifică a operațiunilor. Sunt colectate direct de la sursă – din fabricile proprii sau de la furnizori. Exemple includ consumul exact de electricitate pentru o linie de producție, cantitatea de deșeuri generate sau distanțele exacte parcurse.
Datele secundare: Când datele primare nu există, apelăm la cele secundare. Acestea provin din baze de date recunoscute, precum Ecoinvent, care conțin factori de emisie și date medii pentru mii de procese industriale și materiale. Deși mai puțin precise, sunt esențiale pentru a umple golurile și pentru a modela procese complexe.
Întrebarea fundamentală pentru orice companie este: cum echilibrăm efortul de a colecta date primare cu nevoia unui rezultat rapid, folosind date secundare? Răspunsul stă într-o abordare pragmatică: prioritizezi colectarea de date primare doar din acele „puncte fierbinți” (hotspots) identificate inițial.
Acest tabel oferă o perspectivă practică asupra tipurilor de date necesare pentru fiecare etapă a ciclului de viață.
Metode de colectare a datelor pentru fiecare etapă a CVP
După cum se vede, colectarea datelor este un puzzle complex ce necesită colaborare atât cu echipele interne (producție, achiziții, logistică), cât și cu partenerii externi.
Colaborarea cu furnizorii și rolul tehnologiei
Colectarea datelor pentru emisiile Scope 3 înseamnă, în esență, colaborare. Majoritatea informațiilor necesare se află la furnizori, iar obținerea lor poate fi un proces lent dacă nu este gestionat corect.
Efortul manual, bazat pe schimburi de emailuri și fișiere Excel, nu este scalabil și este plin de riscuri de eroare. Aici intervine tehnologia. Platformele software dedicate pot automatiza cererile de date către furnizori, pot standardiza formatul răspunsurilor și pot centraliza toate informațiile.
Noi combinăm consultanța strategică cu instrumente software pentru a face acest proces eficient. Ajutăm echipele să identifice ce date sunt relevante, creăm chestionare clare pentru furnizori și folosim tehnologia pentru a reduce efortul administrativ.
Importanța factorilor de emisie locali
Acuratețea unei amprente de carbon depinde critic de calitatea factorilor de emisie folosiți. Un factor de emisie traduce o activitate (de exemplu, un kWh de electricitate consumat) în cantitatea de gaze cu efect de seră emise (kg CO2e).
Folosirea unor factori de emisie generici, globali, pentru operațiuni din România poate duce la rezultate distorsionate. De ce? Fiindcă mixul energetic din România este diferit de cel din Germania sau Franța, iar acest lucru trebuie să se reflecte în calcule.
De aceea, insistăm pe importanța utilizării unor factori de emisie specifici regiunii. Prin inițiativa noastră Data 4 Climate, contribuim activ la dezvoltarea unor factori de emisie adaptați contextului local. Astfel, ne asigurăm că analiza ciclului de viață al produsului este nu doar conformă, ci și relevantă pentru realitatea economică din România.
Cum arată analiza CVP în sectoarele cheie din România
Teoria din spatele ciclului de viață devine utilă abia când o aplicăm în economia reală. Să vedem cum se traduce această analiză în decizii concrete pentru trei sectoare vitale din România: industria textilă, sectorul alimentar și industria IT.
Fiecare domeniu are particularitățile lui, iar „punctele fierbinți” de impact apar în etape diferite.
Industria textilă: totul începe de la materii prime și procesare
Pentru un producător de haine, cea mai mare parte a impactului de mediu nu se găsește în fabrica de confecții, ci în faza de cultivare a bumbacului sau de producție a fibrelor sintetice. Această etapă consumă cantități mari de apă, pesticide și energie.
O analiză CVP riguroasă permite companiei să compare diferite tipuri de materiale. De exemplu, poate măsura diferența de impact dintre bumbacul convențional, cel organic și poliesterul reciclat.
Astfel, decizia de a alege un furnizor de materiale nu mai e bazată doar pe preț, ci și pe date concrete de impact. Devine o alegere strategică ce reduce riscurile din lanțul de aprovizionare.
Pe piața românească, unde producția de articole de îmbrăcăminte reprezintă 2,6% din totalul producției industriale, un management eficient al ciclului de viață este critic. Monitorizând indicatorii cheie, companiile pot lua decizii informate pentru a inova, așa cum explică și această analiză a dinamicii CVP în context local.
Sectorul alimentar: bătălia cu ambalajele și risipa
În industria alimentară, două dintre cele mai mari provocări sunt risipa de mâncare și impactul ambalajelor. Analiza ciclului de viață aduce claritate în aceste zone.
Un studiu LCA poate demonstra, de exemplu, că impactul generat de risipa unui produs alimentar depășește impactul ambalajului său. Astfel, optimizarea ambalajului pentru a prelungi durata de viață a produsului devine o prioritate.
Cu ajutorul analizei CVP, un producător poate evalua alternative:
- Ambalaj de sticlă: greu de transportat, dar reciclabil la infinit.
- Ambalaj de plastic: ușor, dar cu o rată de reciclare mai mică.
- Ambalaj pe bază de plante: biodegradabil, dar poate intra în competiție cu producția de alimente.
Decizia corectă depinde de context, iar CVP oferă datele necesare pentru a face un compromis informat.
Industria IT: faza de utilizare și sfârșitul vieții
Pentru un laptop sau un smartphone, impactul din faza de producție este mare, dar la fel de important este și ce se întâmplă după vânzare. Două etape sunt critice în acest sector.
- Faza de utilizare: Consumul de energie al serverelor, centrelor de date și dispozitivelor pe parcursul anilor de funcționare generează o amprentă de carbon considerabilă. O analiză CVP ajută companiile să proiecteze produse mai eficiente energetic.
- Sfârșitul vieții (e-waste): Deșeurile electronice sunt o problemă globală. O companie responsabilă va folosi analiza CVP pentru a proiecta produse modulare, mai ușor de reparat și dezasamblat. Acest lucru facilitează recuperarea materialelor și reduce cantitatea de deșeuri.
Aceste exemple arată că managementul ciclului de viață al produsului este un instrument pentru inovație, optimizarea costurilor și construirea unui avantaj competitiv durabil.
Integrarea managementului ciclului de viață în strategia de business
Adevărata valoare apare când teoria este transformată în acțiuni concrete, cu impact măsurabil. Integrarea managementului ciclului de viață în strategie nu este un proiect unic, ci un proces continuu de îmbunătățire care construiește reziliență.
Pentru a face acest demers mai puțin intimidant, îl putem împărți într-o serie de pași logici. Astfel transformăm un concept complex într-un plan de acțiune.
Pași concreți pentru a trece de la teorie la practică
Adoptarea unei perspective bazate pe ciclul de viață al produsului începe cu un prim pas bine definit. Cheia este să nu încercăm să analizăm totul deodată, ci să ne concentrăm eforturile acolo unde impactul este cel mai mare.
Iată un plan de acțiune în cinci etape:
Alege un produs pilot și mapează-i lanțul valoric. Nu începe cu întregul portofoliu. Alege un singur produs, de preferat unul cu relevanță strategică. Apoi, desenează vizual toate etapele, de la furnizori la clientul final.
Fă un screening LCA rapid pentru a găsi punctele critice. Folosind date secundare, efectuează o analiză rapidă. Scopul nu este perfecțiunea, ci să identifici acele 2-3 „puncte fierbinți” (hotspots) unde impactul este cel mai concentrat.
Stabilește obiective clare de reducere a impactului. Odată ce știi unde sunt problemele, setează ținte măsurabile. De exemplu: „reducerea cu 15% a emisiilor din ambalaje în următorii doi ani”.
Colaborează cu furnizorii pentru a colecta date primare. Acum, concentrează-ți eforturile de colectare a datelor primare pe hotspot-urile identificate. Implică furnizorii strategici, explicându-le beneficiile comune și cerințele de transparență impuse de reglementări. Pentru detalii, poți consulta analiza noastră despre ce schimbă pachetul Omnibus pentru CSRD, CSDDD și Taxonomia UE.
Integrează rezultatele în raportarea de sustenabilitate. Folosește datele colectate pentru a fundamenta cifrele din raport, în special pentru emisiile Scope 3. Comunică transparent progresele și provocările.
Cum transformăm un proiect într-un proces continuu
Abordarea unui astfel de proiect poate părea copleșitoare, mai ales cu resurse interne limitate. La ECONOS, am dezvoltat o metodologie care simplifică procesul și, cel mai important, construiește capabilități pe termen lung în interiorul companiei client.
Noi combinăm livrarea cu trainingul, astfel încât echipele dumneavoastră să devină autonome.
Nu ne limităm la a livra un studiu LCA. Lucrăm alături de echipele de achiziții, producție și logistică pentru a le arăta cum să colecteze și să interpreteze datele. Folosim instrumente software pentru a automatiza sarcinile repetitive și oferim training practic, astfel încât managementul ciclului de viață să devină parte din operațiunile companiei.
Așa, ceea ce începe ca un proiect pilot se transformă într-un proces scalabil. Odată metodologia înțeleasă, ea poate fi replicată pentru alte produse, transformând managementul ciclului de viață dintr-o obligație de conformitate într-un motor de inovație.
Întrebări frecvente despre ciclul de viață al produsului
Să vorbești despre ciclul de viață al unui produs poate părea complicat. În realitate, este un proces adaptabil oricărei scări, esențial pentru orice afacere care vrea să navigheze corect peisajul de business actual. Am adunat mai jos răspunsurile la cele mai comune întrebări.
Care este, pe scurt, diferența dintre CVP și LCA?
Deși legați, cei doi termeni descriu lucruri diferite. Ciclul de Viață al Produsului (CVP) este conceptul strategic, harta completă a călătoriei unui produs. Este cadrul de gândire.
Pe de altă parte, Analiza Ciclului de Viață (LCA) este metodologia tehnică, instrumentul de măsurare. LCA este procesul prin care cuantificăm impactul de mediu în fiecare etapă. Practic, CVP este „ce analizăm”, iar LCA este „cum măsurăm”.
Este obligatoriu să folosim un software specializat?
Nu este obligatoriu prin lege, dar este extrem de recomandat. O analiză LCA, chiar și pentru un singur produs, implică mii de puncte de date și calcule complexe. Gestionarea acestui volum în Excel este lentă, plină de riscuri de eroare și aproape imposibil de actualizat.
Un software dedicat automatizează calculele, oferă acces la baze de date verificate cu factori de emisie (precum Ecoinvent) și centralizează informațiile. Astfel, efortul manual scade, iar credibilitatea rezultatelor crește – un aspect esențial în fața unui audit.
Cum pot lua decizii de business rapide dacă datele mele de impact sunt blocate în fișiere Excel greu de interpretat?
Este un studiu LCA prea scump sau complex pentru un IMM?
Costul și complexitatea depind de scopul și profunzimea analizei. Nu orice companie are nevoie de un studiu LCA complet din prima zi. Pentru multe IMM-uri, un prim pas excelent este un screening LCA.
Acesta este o versiune simplificată, care folosește mai multe date secundare pentru a oferi rapid o imagine de ansamblu și pentru a identifica principalele „puncte fierbinți” (hotspots). Pe baza acestui screening, compania își poate concentra resursele limitate pentru a colecta date primare doar din zonele critice. Abordarea pragmatică face procesul mai accesibil.
Cât durează implementarea unui proces de management al ciclului de viață?
Durata variază considerabil. Un screening LCA pentru un produs simplu poate dura câteva săptămâni. Un studiu complet, care presupune colectarea de date primare de la zeci de furnizori, se poate întinde pe 3 până la 6 luni.
Cheia este să nu privim demersul ca pe un proiect unic, ci ca pe un proces continuu. Odată ce metodologia este pusă la punct, actualizările anuale devin mult mai rapide. Important este să începi, chiar și cu un singur produs pilot.
Managementul ciclului de viață al produsului nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitiv și conform. La ECONOS 🌱, combinăm expertiza în sustenabilitate cu instrumente software pentru a vă ajuta să măsurați, să gestionați și să raportați impactul într-un mod eficient și auditabil.
Descoperiți cum vă putem sprijini în implementarea analizei ciclului de viață