Autorizația de mediu: Ghid practic pentru afaceri în România

Autorizația de mediu este actul oficial care stabilește exact în ce condiții și parametri poate funcționa legal o companie, fără a afecta negativ mediul. Nu este un document opțional, ci o cerință fundamentală pentru orice afacere cu potențial impact asupra aerului, apei sau solului. Reprezintă dovada clară că operațiunile respectă legislația în vigoare.

De ce a devenit autorizația de mediu un pilon strategic

S-au dus vremurile când autorizația de mediu era doar o altă hârtie într-un dosar. Astăzi, a devenit un instrument strategic esențial. Nu mai vorbim despre un simplu cost de conformare, ci despre o investiție directă în reziliența operațională și în încrederea pe care o acordă partenerii de afaceri, de la bănci la clienți.

În loc să fie văzută ca o piedică birocratică, autorizația este, în esență, o declarație publică de responsabilitate. Obținerea și menținerea ei demonstrează că o afacere își înțelege amprenta ecologică și, mai important, că a implementat măsuri concrete pentru a o gestiona corect.

Cine are obligația legală de a o obține

Foarte simplu: totul pleacă de la codul CAEN al companiei. Legislația, în special Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale și Ordinul nr. 1798/2007, trasează clar linia între cine are și cine nu are nevoie de autorizație.

Dacă operațiunile se regăsesc pe lista activităților cu impact asupra mediului, legea obligă la obținerea acestui document înainte de începerea sau continuarea activității. Spectrul este larg și acoperă sectoare diverse:

• Industria producătoare: De la fabrici de ciment, prelucrare metale sau mase plastice, până la producția de textile, mobilă sau alimente.
• Sectorul energetic: Centrale electrice, instalații de ardere cu putere mare și alte facilități care produc energie.
• Managementul deșeurilor: Orice firmă care colectează, tratează, reciclează sau depozitează deșeuri, fie ele periculoase sau nepericuloase.
• Agricultură intensivă: Ferme zootehnice de mari dimensiuni, în special cele care cresc porci sau păsări la scară industrială.

Pentru a clarifica și mai bine, am pregătit un tabel care ajută la identificarea rapidă a obligațiilor.

Cine are nevoie de autorizație de mediu conform codului CAEN

Acest tabel ajută companiile să identifice rapid dacă activitatea lor impune obținerea autorizației de mediu, oferind exemple de coduri CAEN și operațiuni specifice.

Tabelul de mai sus este orientativ; o analiză detaliată a specificului activității este esențială pentru a determina cu exactitate obligațiile legale.

Nu uitați: lipsa autorizației de mediu nu înseamnă doar amenzi mari sau suspendarea activității. Poate însemna și blocarea accesului la finanțări bancare sau pierderea unor contracte importante, deoarece clienții mari își auditează cu strictețe lanțul de furnizori.

Conexiunea directă cu cerințele de raportare ESG

Într-un climat de business în care sustenabilitatea nu mai este opțională, datele colectate pentru autorizația de mediu devin un activ valoros. Acestea nu mai servesc doar conformării, ci alimentează direct raportările de sustenabilitate.

Cerințele Directivei privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD) și ale Standardelor Europene de Raportare (ESRS) impun transparență. Companiile trebuie să publice cifre concrete despre consumul de resurse, emisii și managementul poluării. Vestea bună este că procesul de autorizare forțează deja monitorizarea exactă a acestor indicatori.

De exemplu:

• Consumul de apă și energie: Sunt date esențiale pentru standardul ESRS E1 (Schimbări Climatice) și ESRS E3 (Resurse de apă și marine).
• Emisiile în aer și apă: Aceste informații sunt critice pentru calculul amprentei de carbon (Scope 1 și 2) și pentru raportarea conform ESRS E2 (Poluare).
• Managementul deșeurilor: Cifrele despre cantitățile de deșeuri generate, reciclate sau eliminate sunt obligatorii pentru ESRS E5 (Utilizarea resurselor și economia circulară).

Practic, o autorizație de mediu gestionată inteligent nu mai este doar o obligație legală, ci devine fundația pe care se construiește o strategie ESG credibilă și auditabilă. Ea transformă conformarea într-un avantaj competitiv real, validat de clienți, investitori și finanțatori.

Cum alegi procedura corectă de reglementare?

Una dintre cele mai costisitoare greșeli în procesul de autorizare este alegerea procedurii nepotrivite. Este o eroare care poate costa luni prețioase de așteptare și resurse financiare considerabile, transformând un demers administrativ într-un obstacol pentru planurile de business. Pentru a evita blocajele, este crucial să se înțeleagă de la început ce drum trebuie urmat.

Întrebarea esențială este: de ce document este nevoie, de fapt? Răspunsul depinde de natura și amploarea impactului pe care activitatea sau proiectul îl are asupra mediului.

Diferența esențială: aviz vs. autorizație

Deși adesea confundate, avizul și autorizația de mediu sunt două documente fundamental diferite, fiecare având un rol distinct.

• Avizul de Mediu se solicită în faza de planificare a unui proiect nou sau a unei modificări majore. Fie că se dorește construcția unei hale de producție, dezvoltarea unui parc eolian sau a unui complex rezidențial, avizul este necesar. Acesta confirmă că planul este acceptabil din punct de vedere ecologic și stabilește condițiile ce trebuie respectate la proiectare și execuție. Puteți citi mai multe în ghidul nostru dedicat despre obținerea unui aviz de mediu.

• Autorizația de Mediu este necesară pentru a putea funcționa legal cu o activitate deja existentă. Documentul stabilește regulile pentru operațiunile de zi cu zi: limitele de emisii, managementul deșeurilor, obligațiile de monitorizare. Fără autorizație, activitatea este considerată ilegală.

Pe scurt, avizul răspunde la întrebarea „se poate construi/modifica?”, în timp ce autorizația răspunde la „cum se poate funcționa legal?”.

Când intervine evaluarea impactului asupra mediului (EIA)

Lucrurile devin mai complexe când proiectul ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului. Aici intră în scenă Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA), un studiu aprofundat care analizează toate efectele posibile – de la poluarea aerului și a apei, până la impactul asupra biodiversității sau a sănătății umane.

Nu orice proiect necesită un EIA. Agenția pentru Protecția Mediului (APM) decide acest lucru în etapa preliminară de încadrare. De exemplu, un mic proiect imobiliar ar putea primi o decizie de „clasare” (nu este necesară evaluarea), pe când construcția unei autostrăzi sau a unei fabrici chimice va impune, fără discuție, parcurgerea procedurii complete de EIA.

Sfat din experiență: Calitatea memoriului de prezentare depus în etapa de încadrare este absolut critică. Un document solid, bine argumentat, poate convinge autoritatea că impactul este redus și poate scurta considerabil procesul, scutind compania de costurile unui studiu EIA complex.

Autorizația integrată de mediu (AIM) pentru operațiuni complexe

Pentru anumite industrii cu impact major, legislația devine și mai strictă și impune obținerea unei Autorizații Integrate de Mediu (AIM). Acest document nu analizează doar un singur aspect, ci abordează impactul activității în mod holistic – poluarea apei, a solului, zgomotul, consumul de resurse și prevenirea accidentelor.

Activitățile care necesită AIM sunt clar definite de lege. De regulă, în această categorie intră:

• Instalații energetice de mare putere
• Producția și prelucrarea metalelor
• Industria chimică și cea minerală (fabrici de ciment, var etc.)
• Managementul deșeurilor periculoase
• Ferme zootehnice de mari dimensiuni

Obținerea unei AIM este cel mai complex și de durată proces. Documentația necesară este vastă și impune demonstrarea utilizării celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru a minimiza poluarea. Pentru a înțelege nivelul de detaliu tehnic, un exemplu concret este documentația pentru o fermă de creștere a păsărilor. Puteți explora complexitatea unui astfel de dosar în acest studiu de caz pentru o fermă avicolă din Călărași.

Pentru o primă auto-evaluare, portalurile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) și ale agențiilor județene (APM) oferă acces la legislație. Alegerea corectă de la început nu este o simplă formalitate, ci o decizie strategică ce influențează direct calendarul și bugetul proiectului.

Ghid practic: pașii concreți pentru obținerea autorizației

Odată clarificat tipul de procedură aplicabil, începe procesul efectiv de autorizare. Acesta necesită rigoare, atenție la detalii și o planificare bună, deoarece orice pas greșit înseamnă întârzieri.

Acest demers nu trebuie privit ca un exercițiu birocratic. Este, de fapt, un dialog tehnic între companie și autoritatea de mediu, în care trebuie demonstrat, cu documente și date concrete, că impactul activității este controlat și respectă legea.

Pregătirea dosarului inițial de solicitare

Primul pas concret este pregătirea dosarului de solicitare. Acesta este fundația procesului, iar calitatea lui va dicta viteza și succesul demersului. Un dosar incomplet sau superficial garantează o cerere de completări, care poate bloca procesul săptămâni sau chiar luni.

Colaborarea cu un consultant de mediu cu experiență este crucială. Un expert știe ce documente sunt necesare și înțelege particularitățile fiecărei Agenții pentru Protecția Mediului (APM) județene, care pot avea interpretări sau cerințe specifice.

Documentele de bază care nu pot lipsi din dosarul inițial sunt:

• Cererea tip pentru eliberarea autorizației. Formularul standard care deschide oficial procedura.
• Memoriul de prezentare. Piesa de rezistență a dosarului. Acest document tehnic descrie în detaliu activitatea, de la procese tehnologice la sursele de poluare și măsurile de protecție implementate.
• Dovada achitării tarifului de procedură. Fiecare etapă a procesului implică taxe administrative.
• Documente de proprietate sau folosință pentru spațiu. Demonstrează dreptul legal de a utiliza locația.
• Planuri de situație și de încadrare în zonă. Ajută autoritatea să înțeleagă amplasarea geografică și urbanistică.

Diagrama de mai jos ilustrează fluxul general al procedurilor de mediu, de la avizare la autorizare.

Se observă clar că fiecare document are un rol specific, iar complexitatea crește de la un simplu aviz la autorizația integrată, destinată operațiunilor cu impact major.

Navigarea prin etapele de evaluare și avizare

După depunerea dosarului, experții APM încep evaluarea tehnică. Aceștia verifică conformitatea cu legislația și pot solicita documente suplimentare sau studii specifice.

Un punct-cheie este obținerea avizelor de la alte instituții. În funcție de specificul activității, APM poate condiționa eliberarea autorizației de mediu de acordul altor entități:

• Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), dacă activitatea utilizează sau evacuează apă.
• Direcția de Sănătate Publică (DSP), pentru evaluarea impactului asupra sănătății publice.
• Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), mai ales dacă există risc de incendiu sau accidente majore.

Sfat din experiență: Nu așteptați ca APM să ceară aceste avize. Un consultant proactiv va anticipa necesitatea lor și va iniția demersurile în paralel, pentru a economisi timp prețios. Pregătirea unui dosar complet înseamnă anticiparea cerințelor și oferirea de soluții înainte ca acestea să devină probleme.

Statisticile oficiale, precum cele de la INSSE, arată o legătură directă între numărul autorizațiilor de construire și cererile de reglementare de mediu. Puteți explora mai multe date despre dinamica construcțiilor în România consultând comunicatele INSSE.

Gestionarea comunicării publice și a transparenței

Pentru proiectele cu impact semnificativ, legea obligă la parcurgerea unui proces de consultare publică. Este un moment critic, în care transparența și o comunicare corectă pot preveni blocaje serioase. Anunțul public despre solicitarea autorizației este obligatoriu și se face, de obicei, la sediul primăriei și într-un ziar local.

Portalul online al ANPM este un instrument esențial în acest proces, asigurând transparența deciziilor. Aici se centralizează informațiile despre toate procedurile de mediu în curs, permițând oricui să consulte documentele și să trimită observații.

Dacă apar contestații sau observații pertinente din partea publicului sau a ONG-urilor, APM poate organiza o dezbatere publică. Pregătirea pentru un astfel de eveniment este crucială.

Cum se gestionează eficient o dezbatere publică:

1. Pregătire tehnică: Asigurați-vă că echipa și consultantul pot răspunde clar și documentat oricărei întrebări despre impactul proiectului.
2. Abordare proactivă: Nu ignorați observațiile. Demonstrați că riscurile semnalate au fost analizate și prezentați măsurile concrete luate pentru a le minimiza.
3. Ton colaborativ: Evitați atitudinea defensivă. Scopul este să arătați responsabilitate și deschidere, nu să intrați în conflict.

O comunicare bună cu autoritățile și publicul nu doar că accelerează obținerea autorizației, dar construiește și încredere pe termen lung. După obținerea documentului, este la fel de important să se înțeleagă cum funcționează sistemul de raportare către ANPM pentru a menține conformitatea.

Costuri reale, termene și factori de succes

Una dintre primele întrebări primite de la manageri este: „Concret, cât costă și cât durează?”. Răspunsul, sincer, este rareori simplu. Bugetul și calendarul pentru obținerea unei autorizații de mediu nu sunt fixe, ci depind de complexitatea proiectului, de calitatea documentației și de capacitatea de a anticipa obstacolele.

O înțelegere clară a acestor variabile transformă un proces birocratic, adesea imprevizibil, într-un proiect de business controlabil. O estimare corectă de la început ajută la alocarea corectă a resurselor și evită surprizele care pot bloca planurile de dezvoltare.

Structura detaliată a costurilor implicate

Bugetul pentru o autorizație de mediu nu înseamnă doar taxa plătită la ghișeu. Costul final este o sumă de mai multe componente, fiecare cu rolul ei. Este esențial să fie cunoscute toate pentru a nu subestima investiția totală.

Elementele care compun bugetul sunt, de obicei, următoarele:

• Taxele administrative: Acestea sunt cele mai previzibile. Vorbim de tarifele percepute de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) pentru fiecare etapă. Nu sunt sume mari, dar trebuie luate în calcul.
• Onorariile pentru consultanță de mediu: Aceasta este cea mai importantă investiție. Un consultant bun nu este o cheltuială, ci o asigurare împotriva întârzierilor și respingerilor. Onorariul reflectă expertiza, timpul alocat și experiența în dialogul cu autoritățile.
• Costurile pentru studii specializate: Dacă activitatea necesită o Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA) sau un Bilanț de Mediu, costurile suplimentare pot fi semnificative. Aceste studii cer expertiză tehnică avansată, măsurători pe teren și analize de laborator.
• Investițiile în monitorizare și conformare: Autorizația este un angajament pe termen lung. Condițiile din document pot impune investiții în echipamente de monitorizare a emisiilor, sisteme de tratare a apelor uzate sau soluții de management al deșeurilor.

Din experiența noastră, cea mai mare greșeală este concentrarea exclusivă pe costurile administrative. Investiția într-un consultant competent și în studii de calitate poate părea mare la început, dar previne costuri mult mai mari, generate de blocaje, amenzi sau chiar suspendarea activității.

Termene realiste de la solicitare la emitere

În procesul de autorizare, răbdarea este esențială. Deși legea stabilește termene clare pentru autorități (de exemplu, 90 de zile lucrătoare pentru emiterea autorizației de la depunerea documentației complete), realitatea din teren arată adesea diferit.

Un calendar realist, bazat pe cazurile gestionate de noi, arată cam așa:

• Proiecte simple (ex: service auto, mic atelier): Un termen estimat între 3 și 6 luni. Procesul este relativ direct, fără nevoia unor studii complexe.
• Proiecte de complexitate medie (ex: fabrică de mobilă, unitate de producție alimentară): Durata se poate întinde de la 6 la 12 luni. Pot apărea cereri de completare a dosarului sau necesitatea unor avize suplimentare.
• Proiecte complexe (cu EIA sau AIM): Durata poate depăși 12-18 luni. Vorbim de proiecte cu etape multiple, consultări publice și o analiză tehnică riguroasă.

Principalul factor care afectează acest calendar este calitatea dosarului. Orice solicitare de completare din partea APM oprește cronometrul și adaugă săptămâni sau chiar luni la timpul total de așteptare.

Factori critici de succes

Obținerea autorizației de mediu la timp nu ține de noroc. Este rezultatul unei pregătiri minuțioase și al unei abordări proactive.

Trei elemente fac întotdeauna diferența:

1. O documentație impecabilă: Un memoriu de prezentare clar, complet și bine argumentat tehnic este cel mai bun aliat. Acesta trebuie să răspundă anticipat la toate întrebările pe care le-ar putea avea evaluatorul.
2. O comunicare proactivă cu autoritățile: Nu depuneți dosarul și apoi așteptați pasiv. Un consultant cu experiență menține un dialog constant cu APM, clarifică rapid orice neînțelegere și anticipează cerințele. O abordare colaborativă accelerează întotdeauna procesul.
3. Gestionarea profesionistă a observațiilor: Dacă proiectul atrage atenția publicului sau a ONG-urilor, modul în care sunt gestionate aceste observații este critic. Ignorarea îngrijorărilor poate duce la contestații și blocaje. Transparența și disponibilitatea de a oferi explicații tehnice solide demonstrează responsabilitate.

În final, succesul constă în a trata procesul de autorizare nu ca pe o formalitate, ci ca pe un proiect strategic, cu obiective, resurse și un management riguros al riscurilor.

Cum transformi obligațiile de mediu în date pentru raportarea ESG

Obținerea unei autorizații de mediu nu este linia de sosire. Este punctul de start pentru un proces continuu de monitorizare, management al deșeurilor și raportări periodice către autorități.

Prea mulți manageri încă privesc aceste sarcini strict ca pe o obligație legală. Dar într-o lume de business unde transparența și sustenabilitatea contează tot mai mult, această perspectivă este depășită.

Realitatea este că datele colectate pentru a respecta condițiile din autorizație sunt active valoroase pentru noua eră a raportării de sustenabilitate (ESG).

De la conformare la strategie ESG

Noile directive europene, în special Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD), obligă companiile să publice date detaliate și verificate despre impactul lor de mediu. Aici intervine legătura directă: informațiile adunate pentru autorizația de mediu sunt aceleași de care este nevoie pentru raportarea ESG.

Gândiți-vă la ce se monitorizează deja:

• Consumul de energie electrică și gaze naturale: Acestea sunt datele brute pentru calculul amprentei de carbon Scope 1 și 2, un pilon în orice raport de sustenabilitate și o cerință cheie a standardului ESRS E1 (Schimbări Climatice).
• Consumul de apă: Această informație este vitală pentru raportarea conform ESRS E3 (Resurse de apă și marine), demonstrând gestionarea responsabilă a unei resurse prețioase.
• Cantitățile de deșeuri generate: Datele despre deșeuri alimentează direct raportarea pentru ESRS E5 (Utilizarea resurselor și economia circulară).
• Monitorizarea emisiilor în aer și apă: Aceste măsurători sunt esențiale nu doar pentru conformare, ci și pentru a raporta transparent sub ESRS E2 (Poluare).

Așadar, un sistem de management de mediu robust, construit în jurul obligațiilor din autorizație, nu doar că previne amenzile. Devine un activ strategic care simplifică și validează datele prezentate investitorilor, băncilor și clienților.

Conectarea datelor din autorizația de mediu cu raportarea ESRS

Pentru a înțelege mai bine această legătură în practică, am pregătit un tabel cu exemple concrete. Veți vedea cum o cerință standard de monitorizare din autorizație se traduce direct într-un punct de date necesar pentru raportarea conform Standardelor Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS).

Conectarea datelor din autorizația de mediu cu raportarea ESRS

Tabelul arată clar că munca realizată pentru conformare are o dublă valoare. Datele nu sunt doar o bifă pentru autorități, ci baza pentru a demonstra performanță sustenabilă.

Viziunea modernă este limpede: conformarea de mediu nu mai este un centru de cost izolat, ci motorul care alimentează cu date credibile și auditabile întreaga strategie de sustenabilitate a companiei.

Un sistem integrat pentru eficiență și credibilitate

Marea provocare este că, în multe companii, aceste date sunt colectate manual și împrăștiate. Responsabilul de mediu urmărește conformarea, în timp ce echipa de sustenabilitate se luptă să adune date pentru raportarea ESG. Această abordare fragmentată este ineficientă și riscantă.

Soluția constă în crearea unui sistem integrat. Prin digitalizarea și centralizarea colectării datelor de mediu, nu doar că se automatizează raportările către autorități, dar se creează și o sursă unică de adevăr (single source of truth) pentru toți indicatorii ESG. Acest lucru simplifică procesul de auditare și crește încrederea partenerilor. Puteți explora mai multe despre beneficiile unei astfel de abordări în articolul nostru despre sistemul integrat de mediu.

Pe scurt, datele colectate pentru autorizația de mediu nu sunt doar cifre într-un tabel pentru APM. Ele sunt fundația pe care se construiește o raportare ESG solidă, transparentă și credibilă, transformând o obligație legală într-un avantaj competitiv real.

Întrebări frecvente din practică

Procesul de autorizare poate părea un labirint birocratic. De-a lungul anilor, am observat că aceleași întrebări apar constant în discuțiile cu managerii, indiferent de industrie. Am adunat aici cele mai comune nelămuriri și am răspuns direct, pe baza experienței noastre, pentru a demonta mituri și a oferi soluții clare.

Gândiți-vă la acest capitol ca la o hartă rapidă pentru a naviga mai ușor prin legislație și a lua decizii informate.

Ce riscați concret dacă funcționați fără autorizație de mediu?

Să fim foarte clari: a funcționa fără o autorizație de mediu valabilă nu este o simplă scăpare administrativă, ci o contravenție cu consecințe serioase.

Riscul imediat este cel financiar. Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi care pot urca până la zeci de mii de lei. Dar amenda este doar începutul. Măsura cea mai drastică, și din ce în ce mai frecvent aplicată, este suspendarea completă a activității până la intrarea în legalitate. Asta înseamnă producție oprită, porți închise și pierderi financiare masive.

Dincolo de sancțiunile directe, impactul comercial este adesea cel mai dureros. Partenerii mari își auditează furnizorii cu strictețe. Lipsa autorizației de mediu este un steag roșu major care poate duce la rezilierea imediată a contractelor.

În plus, accesul la finanțări bancare sau fonduri europene poate fi blocat. Instituțiile financiare evaluează riguros riscurile de mediu și de conformitate, iar o astfel de problemă vă poate descalifica din start.

Când trebuie reînnoită autorizația de mediu?

O greșeală des întâlnită este convingerea că, odată obținută, autorizația de mediu este un document pe viață. În realitate, are o valabilitate standard de 5 ani, iar procesul de reînnoire trebuie tratat cu la fel de multă seriozitate ca obținerea inițială.

Atenție, reînnoirea nu este o simplă formalitate, ci o reevaluare completă a conformității. Cererea de reînnoire trebuie depusă cu cel puțin 6 luni înainte de data expirării. Acest interval este esențial pentru a permite autorității să analizeze dosarul și să emită noua autorizație la timp, fără a risca o perioadă de funcționare fără acoperire legală.

Dosarul de reînnoire trebuie să includă un raport detaliat care să demonstreze că, în cei 5 ani, au fost respectate toate condițiile impuse. Mai mult, autoritatea de mediu poate impune condiții noi sau mai stricte, aliniate la legislația actualizată.

O modificare tehnologică necesită revizuirea autorizației?

Răspunsul scurt: da, aproape întotdeauna. Orice modificare substanțială adusă procesului tehnologic, capacității de producție sau materiilor prime, care ar putea genera un impact nou sau diferit asupra mediului, impune notificarea autorității de mediu.

Ignorarea acestui pas este un risc uriaș și poate duce la anularea autorizației existente și la sancțiuni. Iată câteva exemple concrete ce impun revizuirea:

• Extinderea capacității de producție: Adăugarea de utilaje noi sau creșterea producției lunare schimbă impactul asupra consumului de resurse și a emisiilor.
• Introducerea unei noi linii de producție: Chiar dacă este în aceeași locație, o activitate nouă poate genera alți poluanți sau tipuri de deșeuri.
• Schimbarea tehnologiei de bază: Trecerea la un echipament mai modern poate modifica emisiile în aer, apă sau nivelul de zgomot.

Sfatul nostru este să consultați un expert de mediu încă din faza de planificare a oricărei modificări. Astfel, puteți integra cerințele legale direct în proiectul tehnic, evitând blocaje costisitoare.

Navigarea prin complexitatea reglementărilor de mediu și alinierea la cerințele ESG poate fi o provocare. ECONOS oferă expertiză specializată pentru a transforma obligațiile de conformare în oportunități de creștere sustenabilă. Echipa noastră vă poate ghida în fiecare etapă, de la obținerea autorizației de mediu la implementarea unei strategii ESG robuste.
Aflați mai multe despre serviciile noastre pe https://www.econos-esg.com.