Amprenta de carbon în 2026: cine mai are nevoie de ea după Omnibus

De la începutul anului, discuția despre raportarea de sustenabilitate în Europa a fost dominată de o singură idee: s-a simplificat, deci nu mai trebuie. Prima parte este adevărată. A doua este greșită și costisitoare.

Directiva Omnibus I a fost adoptată de Consiliu pe 24 februarie 2026, publicată în Jurnalul Oficial pe 26 februarie 2026 și a intrat în vigoare pe 18 martie 2026. Ea ridică pragurile CSRD la companiile cu peste 1.000 de angajați și peste 450 de milioane de euro cifră de afaceri netă, față de pragurile anterioare, mult mai joase. Modificările se aplică exercițiilor financiare care încep de la 1 ianuarie 2027, cu primele rapoarte în 2028. Numărul de puncte de date din ESRS a fost redus substanțial, iar dubla materialitate a rămas principiul de bază pentru companiile care rămân în scop.

Rezultatul este că majoritatea companiilor românești au ieșit din obligația directă de raportare. Nu au ieșit însă din lanțul de valoare al celor care au rămas.

Cine îți cere efectiv datele de emisii

În practica noastră, cererile de amprentă de carbon din ultimele douăsprezece luni au venit din patru direcții, iar niciuna nu a fost o obligație legală directă a clientului nostru.

Clienții mari. Un furnizor de servicii de recrutare a primit cererea de la un client global din tehnologie, care avea nevoie de datele pentru propria platformă de sustenabilitate a furnizorilor. Calculul a acoperit Scope 1, Scope 2 și categoriile 1 până la 8 din Scope 3. Fără el, relația comercială devenea incertă.

EcoVadis și chestionarele de evaluare a furnizorilor. Dimensiunea de mediu este greu de îmbunătățit fără date de emisii, iar din mai 2026 EcoVadis cere Scope 2 raportat separat, location-based și market-based.

Băncile și instituțiile financiare, pentru dosare de finanțare și pentru propriile obligații de raportare a emisiilor finanțate.

Licitațiile și achizițiile publice sau corporate, unde criteriile de mediu apar tot mai des ca prag de eligibilitate, nu ca punctaj bonus.

Pe scurt, obligația legală a scăzut, iar cererea comercială a crescut. Este exact inversul a ceea ce a înțeles piața.

Ce protejează cu adevărat plafonul lanțului de valoare

Un element important din pachetul Omnibus este plafonul de informații care poate fi cerut companiilor mici și mijlocii din lanțul de valoare. Companiile aflate în scopul CSRD nu pot cere companiilor cu 1.000 de angajați sau mai puțin mai multe informații de sustenabilitate decât prevede standardul voluntar de raportare, construit pe baza VSME.

Nuanța pe care puțini o observă: emisiile de Scope 3 nu se află în modulul de bază al VSME, ci în cel cuprinzător. Prin urmare, plafonul nu te protejează automat de o cerere de date de Scope 3 venită de la un client mare.

Statutul juridic al actului delegat care fixează acest standard a evoluat rapid în 2026 și merită verificat la zi înainte de a construi o poziție pe el.

Ce înseamnă un calcul care ține

Standardul de referință rămâne GHG Protocol. Structura este cunoscută, dar diferența dintre un calcul utilizabil și unul care pică la prima verificare stă în detalii.

Scope 1 acoperă emisiile directe: ardere staționară, ardere mobilă, procese și emisii fugitive de agenți frigorifici. Cea mai frecventă eroare este ignorarea reîncărcărilor de agent frigorific, care sunt mici ca volum și mari ca impact.

Scope 2 acoperă energia achiziționată. Se raportează pe ambele metode. Ambele au nevoie de documentație proprie.

Scope 3 acoperă cele cincisprezece categorii din lanțul de valoare. Nu toate sunt relevante pentru toată lumea, iar un screening de relevanță făcut corect este mai valoros decât un calcul complet făcut prost. Pentru majoritatea companiilor de servicii, greutatea stă în categoriile 1, 6 și 7. Pentru producători, în categoriile 1, 4 și, uneori, 11.

Trei decizii metodologice fac diferența la audit. Alegerea între metoda bazată pe cheltuială și metoda bazată pe date fizice, cu justificarea ei. Definirea granițelor organizaționale și operaționale, mai ales pentru grupuri cu entități în mai multe țări. Fixarea anului de referință și a regulilor de recalculare, pentru ca următoarele exerciții să fie comparabile.

Am avut proiecte unde discuția cu auditorul clientului s-a redus la o singură ipoteză de preț al combustibilului și la baza fiscală folosită pentru ea. Documentul de metodologie este cel care câștigă sau pierde acea discuție.

Ce livrează un proiect făcut cum trebuie

Un calcul de amprentă are valoare doar dacă rămâne utilizabil după ce pleacă consultantul. Livrabilele care contează sunt fișierul de calcul cu formulele vizibile și factorii de emisie identificați cu sursă și an, documentul de metodologie care explică fiecare alegere, screeningul de relevanță pentru cele cincisprezece categorii de Scope 3, indicatorii de intensitate care permit comparația între ani și o listă clară a datelor care lipsesc și a modului în care le poți colecta anul viitor.

Am lucrat, de exemplu, un proiect pe trei ani consecutivi pentru o organizație cu două centre, tocmai pentru ca raportul de sustenabilitate să poată arăta o evoluție, nu o fotografie. Fără indicatori de intensitate calculați consecvent, comparația între ani nu spune nimic.

Autonomie sau externalizare

Există două moduri rezonabile de a face acest lucru.

Primul: consultantul face tot calculul. Este mai rapid și potrivit când ai un termen impus de un client sau de o licitație.

Al doilea: consultantul livrează training-ul, echipa ta colectează datele, iar consultantul verifică dacă au fost colectate corect și susține calculul. Este mai lent în primul an și considerabil mai ieftin din al doilea, pentru că amprenta de carbon nu este un proiect, ci un exercițiu anual.

Alegerea nu ține de buget, ci de cât de des vei repeta exercițiul. Dacă ți se cere anual, a doua variantă se amortizează rapid.

Întrebări frecvente

Cât durează un calcul de amprentă de carbon? Pentru Scope 1 și 2, între patru și șase săptămâni, în funcție de calitatea datelor. Cu Scope 3, între două și patru luni.

Ce date îmi trebuie ca să încep? Consumurile de energie, combustibili și agenți frigorifici, jurnalul de achiziții, datele de călătorii de afaceri și informații despre naveta angajaților. Majoritatea există deja în contabilitate.

Trebuie verificat de un terț? Nu obligatoriu, dar verificarea crește credibilitatea față de clienții mari și este uneori cerută explicit în chestionarele de furnizori.

Pot folosi un calculator online gratuit? Pentru o estimare internă, da. Pentru un client care îți cere datele contractual sau pentru un chestionar de evaluare, nu, pentru că nu poți documenta factorii, granițele și ipotezele.

Dacă cineva ți-a cerut amprenta de carbon și nu știi de unde începi, hai să vedem întâi ce ți se cere exact. Scopul corect al calculului este cea mai ieftină decizie din tot proiectul.